Bucureștiul ar putea să aibă propria miere, cu stupi pe clădiri și hoteluri, după modelul aplicat în Viena de sute de ani
Bucureștiul ar putea să aibă propria miere, cu stupi amplasate pe clădiri și hoteluri, așa cum se întâmplă de sute de ani în Viena, a declarat un apicultor din Austria, prezent la Târgul Național al Mierii.
Mierea albinelor din Bucureşti ar putea fi valorificată aşa cum se întâmplă şi în alte capitale europene, unde există stupi pe clădiri şi hoteluri, iar turiştii pot consuma la micul dejun mierea produsă chiar în acel loc, însă acest lucru nu este deocamdată posibil şi în Capitala României, pentru că aceasta se află sub restricţia unei Hotărâri de Consiliu Local care nu permite creşterea albinelor în oraş.
Prezent la Târgul Naţional al Mierii, care se desfăşoară în acest weekend în Bucureşti, Matthias Kopetzky, un apicultor profesionist din Austria, expert în criminalitate economică, a prezentat modelul vienez de a creşte albine în zona urbană, care datează de sute de ani în capitala Austriei.
"Viena are o mulţime de apicultori, pentru că are o tradiţie. Sunt şapte structuri locale cu 650 de apicultori şi aproximativ 7.000 de colonii de albine în zona metropolitană. Viena are cea mai veche şcoală de apicultură din lume, fondată în anul 1769 de profesorul Anton Jansa din Slovenia la cererea Mariei Tereza. De altfel, Ziua Mondială a Albinei a fost stabilită pe 20 mai - ziua de naştere a lui Anton Jansa", susţine Kopetzky.
În Viena sunt aproximativ două milioane de locuitori pe 414 kilometri pătraţi, iar 15% din suprafaţa Vienei este utilizată pentru agricultură. Circa 20% din aceste terenuri sunt organice (aproximativ 12 km pătraţi), în timp ce doi kilometri pătraţi sunt zone de biodiversitate.
Matthias Kopetzky a subliniat că apicultura urbană este total diferită de apicultura care are loc în zonele agricole şi bineînţeles că trebuie respectate nişte reguli pentru a creşte albine în oraş.
Cel mai înalt nivel la care se află un stup din Viena este la etajul 19 al unui hotel
"Există reguli pentru a creşte albine în oraş. A face apicultură urbană este total diferit faţă de apicultura care are loc în zonele agricole. Primul lucru trebuie să găseşti un loc în care să ţi se permită să pui stupi şi noi avem deja 60 de locaţii, însă spaţiile de prelucrare a mierii din oraş sunt scumpe şi nu te poţi întinde ca în zonele rurale.
Nu este uşor, dacă vorbim şi de magazinele şi locurile în care ţinem şi prezentăm mierea. Aici clienţii sunt mult mai pretenţioşi decât în mediul rural. O altă problemă este clima, care s-a modificat. Albinele iubesc căldura, dar una este să fie cald şi alta să fie arşiţă. Când este mult prea cald albinele nu mai adună nectar", a explicat apicultorul vienez.
Potrivit acestuia, stupii sunt amplasaţi pe clădiri în fiecare district (sector) din capitala Austriei, inclusiv lângă aeroportul din Viena, iar cel mai înalt nivel unde există stupi este etajul 19 al hotelului NH.
"Avem 23 de districte în Viena şi 23 de tipuri de miere, iar un al 24-lea este un amestec de miere din toate cele 23 de districte. Extragem miere din fiecare district, nu le amestecăm între ele. Cel mai înalt nivel unde sunt stupi este la etajul 19 al hotelului NH. Nu eram siguri, pentru că sunt mult prea sus stupii, însă rezultatele sunt excelente.
Hotelurile sunt extrem de importante pentru noi, sunt partenerii noştri. Acestea cumpără de la noi mierea, iar la masa de dimineaţa servesc atât miere, cât şi faguri. Mierea este în mod curent studiată şi analizată, aproximativ 20% din mierea vieneză fiind organică. Viena foloseşte cu precădere substanţe ce nu afectează sănătatea insectelor, iar acestea se aplică doar noaptea", a precizat apicultorul.
El a menţionat că timpul extins în care albinele pot culege nectar, din ianuarie şi până în noiembrie, este un lucru foarte bun pentru albinele din Viena.
City-manager-ul Bucureștiului spune că și-ar dori să vadă stupi și pe blocurile din capitala României
"Există foarte multe flori şi feluri de plante şi albinele pot colecta polenul de la toată gama de flori pe care o întâlnesc de-a lungul unui an pentru a produce miere polifloră. Este ca şi la vin, avem o bază care apare dintr-o anumită floare, dar în funcţie de cum este vremea şi cum au posibilitatea de a colecta nectarul diferă gustul mierii. Am avut lungi discuţii cu autorităţile legate de numele mierii, cum sa pui numele în funcţie de districtul respectiv şi am putut să le demonstrăm că albina are o acţiune destul de limitată şi astfel se poate diferenţia mierea pe districte", a mai spus Matthias Kopetzky.
În ceea ce priveşte interesul consumatorilor pentru mierea vieneză, Kopetzky a menţionat că perioada de toamnă - iarnă, spre Crăciun, este cea mai bună, dar pentru a păstra interesul şi pe timpul verii a fost realizat produsul Oximel. "Am introdus Oximel, care reprezintă două treimi miere şi o treime oţet. Am început cu 24 de varietăţi, nu sunt legate de districte, ci de ceea ce am introdus, respectiv ierburi, fructe, condimente. Este un produs de pe vremea grecilor şi de altfel foarte cunoscut în ţările slave. În general, nu colaborăm cu marile lanţuri de magazine pentru vânzarea acestui produs, pentru că nu avem decât 350 de stupi, însă avem magazine specializate mici care vând produsele noastre. Cu toate acestea am fost rugaţi să vindem Oximel şi în aceste lanţuri", a punctat acesta.
Apicultorul vienez a adăugat că înainte de Crăciun se vând pentru copii calendare Advent cu 24 de tipuri de miere, câte unul în fiecare zi până la Crăciun.
Prezent la deschiderea Târgului Naţional al Mierii, în data de 14 martie, noul city-manager al Municipiului Bucureştiului, Lucian Judele, a precizat că şi-ar dori să vadă stupi deasupra blocurilor din Capitală în viitorul apropiat, dar şi să poată mânca miere din Bucureşti.
"Vreau să vă imaginaţi un lucru: vreau să închideţi un pic ochii şi să vă imaginaţi pe blocurile din Bucureşti câte un stup. Reuşiţi? Nu prea vă vine natural. Cred că obiectivul nostru al autorităţilor locale este ca peste 20 de ani când vom face fix acelaşi exerciţiu, copiilor să le vină foarte natural să îşi imagineze şi chiar să îşi amintească de cei acei stupi de deasupra blocurilor din Bucureşti şi să putem şi noi mânca miere din Bucureşti, fără să fim sub restricţia unor legi care nu permit creşterea albinelor în Bucureşti", a transmis oficialul.
Potrivit datelor furnizate de către specialiştii Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Bucureşti a avut întotdeauna apicultori şi numai în anii '80 erau în jur de 4.800, arondaţi la filiala Capitalei, cu stupinele înregistrate la primărie.
De altfel, Comisia Europeană recomandă efectuarea albinăritului în toate marile oraşe, iar acest lucru se întâmplă deja în Paris, Zurich, Berna sau Viena.
