Plăcinte pregătite în cuptoare vechi de peste 100 de ani, vedetele unui eveniment din Capitală
Cu brânză dulce sau sărată, cu carne de vită sau de porc, cu dulceaţă sau varză, din Dobrogea sau Maramureş, plăcintele au fost vedetele unui eveniment din Parcul Naţional Bucureşti.
50 de gospodine din toate colţurile ţării au gătit o impresionantă varietate, în cuptoare vechi de peste 100 de ani.
''Festivalul Plăcintelor'' are ca scop promovarea reţetelor tradiţionale. Iar cea mai savurată a fost o plăcintă de 100 de metri lungime!
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Două gospodine au venit cu reţeta de varzaruri, adică plăcinte cu lobodă, cartofi şi varză, chiar din judeţul Alba - comuna Almaşu Mare.
Oriunde ţi-ai întoarce privirea, mirosul te îmbie să guşti din fiecare! O plăcintă din brânză şi praz se face după o reţetă veche la țest şi e specifică Olteniei.
George Dumitru: ''Este sub formă de pălărie, de clopot. E din argIlă roşie şi balegă de cal. e o reţetă păstrată de pe vremea dacilor de mai bine de 2000 de ani. Țesturile dau un gust şi un miros deosebit, o aromă puternică".
Cum nu există masă de moldovean fără poale în brâu, ne-am oprit la doamna Gabriela, care a învăţat reţetă de la mama ei, iar mama de la străbunica.
Gabriela Mateiuc: ''Aluatul e pufos, plin de umplutură, brânză dulce şi stafidE, avem şi cu varză, mere cu dovleac pentru că e toamnă și s-au copt merele dovleacul şi facem cum făceau bunicii noştri în casă".
Vedeta festivalului plăcintelor din Parcul Naţional a fost tot din Moldova.
Aici avem 100 de metri de plăcintă, adică 1100 de poale în brâu, un şir de plăcinte din brânză sărată şi mărar sau brânză dulce şi stafide. Pentru această capodoperă s-au folosit 100 de kg de făină, 100 de kg de brânză, 50 de zahăr, 100 de ouă şi s-a copt încontinuu timp de 8 ore.
Mirosul ne atrage spre Maramureş, unde găsim vestitele plăcinte cu brânză, mărar, cartofi şi şuncă - învelite într-un aluat consistent.
Coada s-a făcut însă la acest langoş pentru ardeleni sau scovergi pentru munteni.
Reporter: ''Dar reţeta e una singură, nu?"
Cârstea Adriana: "Da, una singură tradiţională simplă niciun aditiv: apa sare drogdie şi atât.''
Secretul langoșului perfect este temperatura uleiului. Trebuie să fie la peste 90 de grade, altfel uleiul rămâne în interiorul plăcintei, iar aluatul nu are voie să stea la prăjit mai mult de un minut şi jumătate.
Şi lichiurile din Mediaş cu mere, vişine sau ciuperci, coapte în cocă şi nu în aluat fraged s-au vândut ca pâine caldă.
Timp de doar câteva ore această gospodină din Constantă a frământat aluat pentru 300 de suberekuri, plăcinte specifice dobrogei.
Festivalul Plăcintelor aflat la a 6a ediţie va aduna şi mâine pofiticiosi în parcul naţional.
