Zona nu este protejată cu plase, iar administratorul drumului spune că nici nu pot fi montate acolo, deoarece ar trebui să defrișeze pădurea.
Piatra de mari dimensiuni, desprinsă de pe versant, a străpuns parbrizul și l-a lovit în față pe bărbatul aflat în dreapta șoferului. Un echipaj medical ajuns la fața locului a încercat să-l resusciteze, dar fără succes.
Reporter: „Dumneavoastră ați fost cu mașina?”
Fiica victimei: „Da.”
Reporter: „Și v-ați trezit cu...?”
Fiica victimei: „Da!”
Reporter: „Cu cine erați?”
Fiica victimei: „Cu tata, care a decedat.”
Incidentul s-a petrecut pe Drumul Național 7, la kilometrul 240, aproape de intrarea în localitatea Lazaret, într-o zonă împădurită. Mașina se îndrepta spre Sibiu.
Vlad Dan, Serviciul Rutier Sibiu: „O bucată de stâncă a căzut de pe un versant. Un sibian, în vârstă de 71 de ani, a decedat din cauza leziunilor suferite. Conducătoarea auto nu a suferit vătămări corporale.”
Versantul de pe care s-a desprins bolovanul ar avea o înclinație de aproximativ 45 de grade. Dacă piatra a pornit de la 50 de metri distanță, până jos ar fi putut atinge o viteză de 65-80 de kilometri pe oră, arată calculele făcute de un profesor de fizică. Iar înainte să aterizeze pe parbrizul mașinii, la capătul pantei, a zburat aproximativ șase metri. Bolovanul are aproximativ 50 de centimetri în diametru și în jur de 50 de kilograme.
Monica Cercel, profesoară de fizică: „La un calcul simplu ar fi vorba de o forță de impact medie cam de ordinul la un milion de newtoni. În echivalentul de masă, această forță uriașă reprezintă strivirea instantanee sub o masă de 120 de tone”.
Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere spun că acolo nu se pot instala plase metalice de protecție, pentru că versantul este împădurit și ar trebui defrișat.
Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR: „Acum, pentru că a existat un astfel de eveniment, teoretic noi ar trebui să avem dreptul să intervenim, să defrișăm anumite zone și să montăm plase de retenție, dar nu putem să facem acest lucru pentru că, potrivit acordului și normelor de mediu, nu putem să intervenim în natură. Noi avem în atribuții, ca zonă de protecție a drumului până la o înălțime de cinci metri, capacitatea de a interveni, dar piatra nu a venit de la cinci metri, a venit de pe versant”.
În plus, potrivit DRDP Brașov, un Audit de Siguranță Rutieră întocmit de specialiști independenți anul trecut nu a identificat astfel de riscuri în zona respectivă.
Dar o altă cercetare, realizată de Universitățile din București și Iași și de Academia Română, indică Valea Oltului drept una dintre cele mai periculoase zone din țară din acest punct de vedere. Alte locuri nesigure ar fi Cheile Bicazului, Valea Prahovei și Transfăgărășanul. Este drept, harta nu detaliază kilometru cu kilometru.
Corespondent Știrile ProTV: „Sfatul meu este să circulați cu prudență. Deși administratorul drumului deține un audit care nu indică riscuri aici, iată că se pot întâmpla accidente. Mă aflu la 150 de m de locul tragediei, aici, după cum vedeți, sunt instalate plase care pot reține pietrele, dar mai departe, în zona cu vegetație, nu mai sunt. Există un semn care avertizează asupra căderilor de pietre, dar se află pe celălalt sens al drumului, deci dacă vii dinspre Vâlcea, nu-l vezi.”
Realizator TV: „Sunt șanse ca locul să devină sigur pentru traficul rutier?”
Corespondent Știrile ProTV: „Deocamdată, CNAIR așteaptă ca și specialiștii de la Ministerul Mediului să analizeze situația și să vină cu o opinie sau eventuale soluții. Aceste lucruri sunt de durată. În acest moment, pe DN7 Valea Oltului, avem plase de protecție pe aproximativ 90.000 de mp de pe versanți, dar și bariere de retenție, care se întind pe circa 2,2 km din cei 100 ai șoselei. Chiar în aceste zile au loc lucrări de protecție a versanților, motiv pentru care s-au instituit restricții de circulație până la 31 iulie.”
