BNS acuză Guvernul că ignoră o sursă legală de finanțare, în contextul măsurilor de austeritate: contractele militare

Confederația sindicală a transmis luni o scrisoare deschisă către președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și ministerele Apărării și Economiei, solicitând clarificări privind mecanismele de cooperare tehnologică și industrială prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 124/2023.

Critici la adresa politicii fiscale

Conducerea BNS, prin președintele Dumitru Costin, atrage atenția asupra unei aparente contradicții în abordarea guvernamentală. „În contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare promovate de Guvernul României care include: creșteri de taxe și accize, diminuarea sporurilor pentru sectorul bugetar, tăierea burselor pentru elevi, eventualele comasări și desființări de instituții publice, dar și reduceri de posturi, Blocul Național Sindical (BNS), confederație sindicală reprezentativă la nivel național, atrage atenția asupra unei surse de finanțare ignorate de autorități, dar prevăzută clar de lege", se arată în documentul oficial.

Sursa de finanțare la care se referă sindicaliștii vizează fondurile care ar trebui să fie investite în economia României prin mecanismele de cooperare tehnologică și industrială aferente achizițiilor militare, conform OUG nr. 124/2023.

Mecanismul legal de compensare financiară

Potrivit ordonanței în vigoare, Agenția Română de Cooperare Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare (ARCTIS) are responsabilitatea promovării și implementării acordurilor de cooperare pentru contractele de achiziții de tehnică militară care depășesc pragul de 10 milioane de euro fără TVA, cu excepția celor atribuite prin proceduri derulate de agenții și structuri din cadrul UE și NATO.

Citește și

BNS a anunțat calendarul protestelor față de măsurile de austeritate. Salariații nu vor să plătească prețul incompetenței

Dumitru Costin explică funcționarea acestui mecanism: „Legea prevede clar: la fiecare contract, ARCTIS – împreună cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la propunerea autorității contractante – trebuie să asigure încheierea unui acord prin care statul român să beneficieze de o contribuție financiară între 20% și 100% din valoarea contractului. Acest mecanism funcționează ca o clauză de tip offset, uzuală în practica internațională privind achizițiile militare".

Procedura legală prevede ca acordul de cooperare să fie semnat înaintea contractului de achiziție publică, cu fiecare operator economic calificat, în termen de 30 de zile de la transmiterea invitației de participare.

Întrebări despre transparența achizițiilor militare

Având în vedere ritmul accelerat al anunțurilor guvernamentale privind noi contracte militare, BNS solicită clarificări publice prin șase întrebări cheie:

• Câte contracte de achiziție de tehnică militară au fost încheiate de la intrarea în vigoare a OUG nr. 124/2023?

• În câte cazuri ARCTIS a propus CSAT și a încheiat acorduri de cooperare tehnologică și industrială?

• Ce sume au revenit în economia României sub formă de investiții și transferuri de tehnologie?

• Au fost evaluate achizițiile militare anunțate recent și în ce măsură se impune încheierea de acorduri de cooperare?

• Ce planuri de implementare are ARCTIS în acest sens?

• Ce control exercită statul român asupra îndeplinirii acestui mecanism?

Contracte militare recente în vizor

Scrisoarea BNS face referire la o serie de contracte majore pentru achiziții de tehnică militară anunțate în ultimele luni, printre care: sisteme antiaeriene SHORAD-VSHORAD, 246 de Mașini de Luptă ale Infanteriei (MLI), sisteme de armament individual tip NATO, corvete și rachete, nave de patrulare maritimă (OPV), un nou sistem Patriot, 94 de vehicule Piranha 5 și 5 vehicule blindate 4X4 VAMTAC ST5.

„În lipsa unor răspunsuri clare, BNS consideră că Guvernul României adoptă măsuri de austeritate pentru populație, în timp ce evită să aplice propriile reglementări menite să aducă venituri semnificative la bugetul de stat!", se conchide în scrisoarea deschisă.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”