Secătuită de braconieri, una dintre comorile României este în mare pericol

×
Codul embed a fost copiat

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării luptă pentru supravieţuire. Braconajul care a dus la dispariţia unor specii de sturioni, poluarea şi mai ales distrugerea habitatelor pentru păsări şi animale sunt ameninţările cele mai grave.

În paralel, sute de kilograme de caviar sunt vândute anual pe piaţa neagră. Ca să nu ajungem în curând la un dezastru, reprezentanţii ţărilor riverane acestui spaţiu unic s-au întâlnit joi la Tulcea, în căutare de soluţii.

Potrivit specialiştilor, braconajul distruge anual aproximativ 30% din populaţiile de sturioni şi asta mai ales în perioada de migraţie pe Dunăre.

De la începutul anului, numai în zona românească au fost confiscate peste 25 de tone de pește braconat şi aproape 200 de kilograme de icre. În zonele ucraineană şi în Republica Moldova se estimează că situaţia ar fi mult mai gravă.

Trei zone protejate de UNESCO Delta Dunării, Delta Ucraineeană şi Rezervaţia Prutul de Jos au fost înglobate acum într-o singură mare rezervaţie UNESCO. Una dintre priorităţi este cea a sturionilor, cei mai valoroşi peşti din lume, dar şi cei mai braconaţi. Dacă acum 50 de ani se mai prindeau exemplare de aproape 1000 de kilograme, acum totul este o amintire.

Citește și
peisaj delta dunarii
Milioane de euro, investite pentru a aduce turişti în Deltă. Ce culoare trebuie să aibă pensiunile

De altfel, din cele 6 specii care trăiau la noi au mai rămas trei: morunul, nişterul şi păstruga. Scopul proiectului este, printre altele, şi implicarea Ucrainei în standardele stricte de protecţie. O mare parte din peştii româneşti care migrează, inclusiv cei eliberați din crescătorii, sunt prinşi în plasele braconierilor urcaineni. Un morun poate să trăiască până la 100 de ani, dar astăzi nu mai primeşte această şansă.

"Protejarea sturionilor numai în partea română ar fi numai pe jumătate un succes dacă nu ar fi implementate politici de protecţie şi în partea ucraineană. Noi am pierdut nişte specii de sturioni şi nu ştiu dacă le mai aducem înapoi. Cert este că eu am văzut sturion în piaţă de la Odessa, ei spun că este de crescătorie. Este de făcut test ADN şi să vedem dacă este de crescătorie", a transmis Mălin Mușătescu, guvernator ARBDD.

Scopul iniţiativei este şi avertizarea din timp a pericolelor care apar în zonă.

"Putem să preîntâmpinăm situaţii cum le-am avut nu demult pesta porcină. Pesta porcină a venit din zona transfrontalieră", a explicat Lucian Simion, raportor comisia UNESCO.

"Practic, la o frontieră fizică nu se opresc problemele. Şi în România şi Ucraina şi Moldova sunt aceleaşi probleme", a spus Ionel Palăr, preşedintele comisiei parlamentare UNESCO.

În următoarele luni, cele trei arii protejate înglobate acum într-o singură rezervaţie, ar putea beneficia de fonduri substanţiale din partea Uniunii Europene şi UNESCO.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!

Citește și...
Un poliţist de frontieră s-a împuşcat în cap la serviciu. A lăsat un bilet de adio pentru soție
Un poliţist de frontieră s-a împuşcat în cap la serviciu. A lăsat un bilet de adio pentru soție

Un poliţist de frontieră, aflat în patrulă pe Dunăre, a fost găsit împuşcat vineri dimineaţă, pe un dig aflat în apropierea localităţii Luncaviţa din Delta Dunării.

Milioane de euro, investite pentru a aduce turişti în Deltă. Ce culoare trebuie să aibă pensiunile
Milioane de euro, investite pentru a aduce turişti în Deltă. Ce culoare trebuie să aibă pensiunile

Comunităţile din Delta Dunării încep să înţeleagă că numai turismul prietenos cu natura reprezintă viitorul, pentru una dintre cele mai frumoase zone ale Europei.

Recomandări
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze

România poate spera la prețuri mai mici la gaze, odată cu intrarea în funcțiune a conductei din Bulgaria prin care am putea importa gaz din zona Mării Caspice.  

Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei
Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei

„Ne facem că plouă”, partea II. În Vrancea, un fermier se chinuie de 17 ani să preia un canal construit înainte de 1989, nefolosit, pentru a iriga.  

2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile
2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile

„Ne facem că plouă”, partea I. 2022 va intra în istorie ca cel mai secetos an trăit de omenire, până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru ca pământul să-și revină și să rodească, așa cum o făcea până acum câțiva ani.