Secătuită de braconieri, una dintre comorile României este în mare pericol
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării luptă pentru supravieţuire. Braconajul care a dus la dispariţia unor specii de sturioni, poluarea şi mai ales distrugerea habitatelor pentru păsări şi animale sunt ameninţările cele mai grave.
În paralel, sute de kilograme de caviar sunt vândute anual pe piaţa neagră. Ca să nu ajungem în curând la un dezastru, reprezentanţii ţărilor riverane acestui spaţiu unic s-au întâlnit joi la Tulcea, în căutare de soluţii.
Potrivit specialiştilor, braconajul distruge anual aproximativ 30% din populaţiile de sturioni şi asta mai ales în perioada de migraţie pe Dunăre.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
De la începutul anului, numai în zona românească au fost confiscate peste 25 de tone de pește braconat şi aproape 200 de kilograme de icre. În zonele ucraineană şi în Republica Moldova se estimează că situaţia ar fi mult mai gravă.
Trei zone protejate de UNESCO Delta Dunării, Delta Ucraineeană şi Rezervaţia Prutul de Jos au fost înglobate acum într-o singură mare rezervaţie UNESCO. Una dintre priorităţi este cea a sturionilor, cei mai valoroşi peşti din lume, dar şi cei mai braconaţi. Dacă acum 50 de ani se mai prindeau exemplare de aproape 1000 de kilograme, acum totul este o amintire.
De altfel, din cele 6 specii care trăiau la noi au mai rămas trei: morunul, nişterul şi păstruga. Scopul proiectului este, printre altele, şi implicarea Ucrainei în standardele stricte de protecţie. O mare parte din peştii româneşti care migrează, inclusiv cei eliberați din crescătorii, sunt prinşi în plasele braconierilor urcaineni. Un morun poate să trăiască până la 100 de ani, dar astăzi nu mai primeşte această şansă.
"Protejarea sturionilor numai în partea română ar fi numai pe jumătate un succes dacă nu ar fi implementate politici de protecţie şi în partea ucraineană. Noi am pierdut nişte specii de sturioni şi nu ştiu dacă le mai aducem înapoi. Cert este că eu am văzut sturion în piaţă de la Odessa, ei spun că este de crescătorie. Este de făcut test ADN şi să vedem dacă este de crescătorie", a transmis Mălin Mușătescu, guvernator ARBDD.
Scopul iniţiativei este şi avertizarea din timp a pericolelor care apar în zonă.
"Putem să preîntâmpinăm situaţii cum le-am avut nu demult pesta porcină. Pesta porcină a venit din zona transfrontalieră", a explicat Lucian Simion, raportor comisia UNESCO.
"Practic, la o frontieră fizică nu se opresc problemele. Şi în România şi Ucraina şi Moldova sunt aceleaşi probleme", a spus Ionel Palăr, preşedintele comisiei parlamentare UNESCO.
În următoarele luni, cele trei arii protejate înglobate acum într-o singură rezervaţie, ar putea beneficia de fonduri substanţiale din partea Uniunii Europene şi UNESCO.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!
