Bilanțul pagubelor produse de cutremurul din nordul Olteniei. Clădirile trebuie reconsolidate sau chiar reconstruite

×
Publicitate

La exact o lună de la cutremurul de 5,7 din nordul Olteniei, autoritățile au un bilanț final al pagubelor produse de mișcarea seismică.  

Instituțiile publice din Gorj au evaluat pagubele la 100 de milioane de lei. Unele școli și clădiri ale administrației locale trebuie consolidate sau chiar reconstruite. Lista este completată cu sute de dosare de daună făcute de companiile de asigurări.

Femeie: În fiecare zi mai cad bucăți. S-a tot făcut curățenie, bucățile cele mari am încercat să le punem deoparte și să le oprim, poate vor ajuta la restaurare”.

Sala Maură din clădirea Prefecturii Gorj, o bijuterie arhitecurală veche de peste un secol, a fost distrusă de cutremurul din 14 februarie. Stricăciuni sunt și în restul clădirii. Biroul prefectului a fost mutat într-un spațiu provizoriu, plin și el de fisuri.

La fel sau chiar mai rău arată și alte clădiri publice din Gorj, pentru care autoritățile au cerut de la Guvern 100 de milioane de lei.

Cristina Cilibiu, prefectul județului Gorj:Vorbim de unități școlare. Au fost 16 din cinci localități care au fost cel mai grav afectate. La un al doilea proiect de hotărâre am avut un sediu de primărie, sediul primăriei municipiului Târgu Jiu. Am avut drumul de acces și zidul de sprijin de la stația de tratare a apei, grav afectat”.

Două unități de învățămînt vor fi demolate și reconstruite. Firmele de asigurări au și ele în lucru sute de dosare de daune.

Eduard Berca, reprezentant firmă asigurări: Aproape 200 de proprietăți avariate – valori mari – valorile fluctuează de la 2.000-3.000 de lei, pe coșuri de fum dărâmate, fisuri superficiale, până la valori de sute de milioane care denotă că au fost afectate structurile de rezistență ale caselor și asta în zona epicentrului - Runcu, Lelești, în zona Arcani. Acolo sunt valori mari”.

De la primul cutremur din 13 februarie, de 5,2, urmat a doua zi de cel de 5,7, s-au mai produs peste 1.000 de replici.

Localnică: „S-a zguduit patul cu noi. S-a zguduit și tavanul. Eram la televizor și am zis „Ioane, ăsta e cutremur, ne-am dat naibii””.

Localnică: Am o frică și când mă pun în pat. Simt că se mișcă. Asta e. Ne încearcă Dumnezeu. Ne arată că nu se mai poate”.

Cutremurele de luna trecută au creat pagube și în Valea Jiului. 20 de blocuri șubrede din Aninoasa trebuie reabilitate, iar autoritățile de acolo au cerut de la Guvern 40 de milioane de lei.

O parte dintre locatari au fost deja mutați în containere metalice.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
Citește și...
Alarmă la Banca Națională a României. Personalul din interiorul clădirii a fost evacuat

Pompierii intervin, marți, la sediul Băncii Naționale Române, ca urmare a unei sesizări. Sunt degajări de fum la sediul BNR.

Ministerul Finanțelor: Aproape 1,279 milioane de posturi, ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, în ianuarie 2023

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în ianuarie 2023, de 1.278.995, cu 307 mai multe comparativ cu luna precedentă şi cu 14.152 peste numărul din ianuarie 2022.

Economie la curent în sectorul industrial. Procentele relevate de datele INS

Românii au consumat cu 9,6% mai puțină energie electrică față de perioada similară a anului trecut, iar economia de curent este și mai mare pe sectorul industrial. Per total, însă resursele de energie primară ale României au scăzut și ele.

Recomandări
Dunărea a atins cel mai scăzut nivel din istorie. În locul apei de 2 metri adâncime, sunt plante de 2 metri înălțime

Din cauza secetei, Dunărea a atins un nou minim istoric, iar situația actuală depășește cel mai grav scenariu înregistrat în ultimii 40 de ani. 

Ce spun experții despre măsurile propuse de ministrul Educației după dezastrul PISA. ”Bă, mă leși?!”. Ce trebuie făcut

După rezultatele slabe înregistrate de elevii români la testele internaționale PISA, ministrul Educației vine cu primele măsuri. 

Cum ajung urșii să trăiască tot mai aproape de casele din România. Puii, crescuți tot mai des lângă oameni

Cercetătorii spun că ursoaicele învață de mici să își crească puii lângă sate și orașe.