Avertisment UE: Nu primești bani pentru ieșirea din criza Covid-19, dacă nu ai o justiție puternică. Care e situația României
UE ar putea condiționa accesul la fondurile pentru refacerea economică după criza Covid-19 de forța statului de drept din țările membre. Miza este uriașă: 2 trilioane de euro. Iar România se află pe lista statelor care au mari emoții.
Țările Uniunii Europene ar trebui să obțină bani din bugetul comunitar și fondul de recuperare COVID-19 doar dacă au instanțe puternice și garanții solide împotriva corupției, a declarat luni un înalt oficial, care a lansat și un avertisment clar către Polonia și Ungaria, printre altele, scrie Reuters.
Avertismente au fost îndrepate și către România, unde corupția și sărăcia reprezintă probleme constante, încă de la aderarea sa la UE.
Cei 27 de lideri naționali ai UE se întâlnesc săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a discuta despre cum vor fi distribuite cele peste 2 trilioane de euro din bugetul comun pentru 2021-27 și fondurile suplimentare pentru a ajuta la revenirea economică pe continent, care se îndreaptă spre cea mai gravă criză din istoria sa.
Condițiile legate de obținerea banilor, indiferent dacă sunt legate de standardele democratice sau de reformele economice, sunt printre cele mai importante puncte avute în vedere, care până acum au împiedicat acordul unanim necesar între statele membre.
Statul de drept, condiția de distribuire a banilor
”Statul de drept ar trebui să fie condiția de distribuire a banilor UE”, a declarat Vera Jourova, adjunct a Comisiei Europene, în discuțiile dintre miniștrii Justiției.
Ea a menționat o „justiție funcțională” și mecanisme puternice de combatere a corupției printre cerințele necesare.
Aceste cerințe vin ca un avertisment pentru Polonia și Ungaria, care au intrat în atenția UE în ceea ce privește nivelul controlului guvernamental asupra instanțelor și judecătorilor lor, precum și României și Bulgariei, care rămân afectate de corupție și sărăcie.
”Oprirea accesului la bani este ceva ce nu mi-ar plăcea să văd, dar trebuie să avem în ordinea noastră legală o oarecare garanție că, dacă lucrurile nu merg într-adevăr cum trebuie într-un stat membru, atunci banii contribuabililor nu pot fi acordați”, a spus Jourova.
Aceste fonduri provin în cea mai mare parte din contribuții de la bugetele naționale, care se completează cu impozite.
În conformitate cu cea mai recentă propunere, Comisia Europeană va recomanda măsurile pentru remedierea oricăror probleme de drept într-o anumită țară.
Ar fi nevoie de votul majorității statelor UE să blocheze un astfel de plan.
Cu toate acestea, diviziunile profunde persistă, întrucât țări precum Germania, Franța, Suedia și Olanda solicită garanții dure în condițiile în care Polonia și Ungaria sunt acuzate de încălcarea valorilor de bază precum libertatea instanțelor și a presei.
Pandemia, un ”test de stres” democratic pentru Europa
Jourova a spus că pandemia s-a dovedit un „test de stres” democratic pentru Europa.
La rândul său, comisarul UE pentru Justiție, Didier Reynders, a subliniat că Bruxelles-ul va continua să fie cu ochii pe Ungaria, unde premierul Viktor Orban a renunțat la unele puteri speciale pe care și le-a acordat în timpul crizei coronavirusului.
„Trebuie să protejăm statul de drept și libertățile prin control parlamentar, o justiție independentă și mass-media liberă. Libertățile nu ar trebui restricționate nici măcar o zi mai mult decât este absolut necesar”, a declarant Christine Lambrecht, ministrul Justiției din Germania, țară care deține în prezent președinția rotativă a UE.
Condiționarea alocării de fonduri UE de existența statul de drept nu este o idee nouă, primele astfel de discuții apărând încă din 2018.
Comisia Europeană amenința atunci țările membre în care nu este respectat statul de drept că li se va restricționa accesul la fondurile europene începând cu anul 2021.
PSD nu avea niciun fel de griji
Comisia Europeană putea să suspende, să reducă ori să restricţioneze accesul la banii europeni pentru ţările care nu respecta statul de drept, adică derapează de la standardele democratice ale Uniunii.
PSD, partidul aflat atunci la putere în România, nu-și făcea niciun fel de griji în această privință.
„Multe ţări europene care ne dau sfaturi din păcate de pe poziţii pe care nu le merită, ar trebui să se uite mai întâi în grădina proprie şi după aceea să discutăm la aceeaşi masă cu toţii fiecare ţară cu propunerile proprii”, declara Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor.
Ulterior, aproape 400 din cei 624 de europarlamentari au decis că o țară membră a Uniunii care nu respectă normele statului de drept, adică independența justiției și democrația riscă mult: de la suspendarea plăţilor şi a angajamentelor, până la reducerea finanţării în baza angajamentelor deja existente şi interdicţia de a încheia altele noi cu beneficiarii.
Etichete: bani, coronavirus, romania, ue,
