ANIMAȚIE. Traseul dronei militare doborâte, în premieră, de un F-16 în România. Cum a ajuns la 90 de kilometri de București

Este primul caz de acest fel petrecut în România și conform șefului Armatei, al patrulea din Europa de când a început războiul din Ucraina. 

S-a întâmplat în zona localității Padina, din județul Buzău, după ce drona venită dinspre Marea Neagră a zburat în jur de 200 de kilometri prin spațiul nostru aerian. Avioane italiene, care fac politie aeriană la noi, au încercat în prealabil să o doboare, dar fără succes. Oficial, nu se știe cui i-a aparținut și nici dacă avea încărcătură explozivă.

Drona, care părea a fi de tip Shahed conform oficialilor din armata româna, a intrat în spațiul nostru aerian dinspre Marea Neagră.

Radarele Ministerului Apărării au detectat-o la 9 si 39 de minute, la aproximativ 20 km de Sulina.

La 09:48 au fost ridicate, de la Baza Mihail Kogălniceanu, două aeronave Eurofighter Typhoon cu italieni la manșă. În apropiere de Brăila, unul dintre piloții a tras o rachetă, care a ratat însă ținta.

La scurt timp după aceea, italienii s-au retras iar misiunea a fost preluată de două avioane F-16 românești, care se ridicaseră deja în aer, de la Baza de la Fetești (10:56).

Șase minute mai târziu unul dintre piloții militari români a doborât drona cu o rachetă. S-a întâmplat la o oră și 23 de minute de la detectarea dronei pe radar și după ce a urmat traiectoria Sulina-Brăila-Fetești-Buzău (11:02).

Drona ajunsese la nici 90 de kilometri în linie dreaptă de centrul Capitalei. 

Anunțul doborârii a fost făcut de președintele României, după aproximativ 20 de minute. (ora 11:18).

Nicușor Dan, președintele României: „Am avut o dronă în spațiul aerian, a fost doborâtă în urma cu câteva minute, de câte un pilot roman F-16, important este faptul ca zona nu era locuită, motivul pentru care au putut să tragă de sus în jos”.

General Gheorghe Maxim, comandantul operațiunii: „Decizia de angajare a țintei a fost luata imediat după pătrunderea în spațiul aerian romanesc, a fost declarată ținta aeriană ostilă. Aeronavele italiene au angajat ținta, au tras și probabil nu putem să estimăm din ce motiv racheta lansată nu a lovit ținta”.

Ministrul Apărării spune că este posibil ca drona să fi avut încărcătură explozibilă.

Radu Miruță, ministrul Apărării: „Urmează un raport. E o probabilitate mare să fi fost rusească”.

General Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării: „În momentul de față nu putem spune că acel aparat aparține unui anumit stat sau ca a vizat un anumit obiectiv sau ca a fost cu încărcătura sau fără. Vizual, piloții ne-au raportat la momentul respectiv ca este o amenințare de tip Shahed-Geran-2”.

Au fost transmise mesaje RO-Alert în Tulcea, Brăila, Ialomița și Buzău.

Drona a fost distrusă deasupra unui lan de grâu din apropierea localității Padina, din Buzău.

Locuitorii din zonă au auzit când a fost lovită mai ales că urmăreau de la sol avioanele în misiune.

Localnic: „S-a auzit o bubuitură foarte tare, vă dați seama, că stăm aici în apropiere. Și la circa 3 secunde avioanele care survolau foarte tare”.

Imediat după impact, autoritățile au împânzit zona.

Corespondent PRO TV: „Resturile dronei nimicite de lovitura de rachetă trase de pilotul Forțelor Aeriene s-au împrăștiat pe o suprafață destul de mare. Așa că echipele MApN, dar și pirotehniștii SRI au scotocit pentru a da de urma lor. Pe de o parte, pentru a se dumiri dacă au avut de-a face cu o dronă care avea și încărcătură explozivă, dar mai ales pentru a răspunde la întrebarea de unde provenea aparatul de zbor fără pilot. Iar un elicopter al Armatei a survolat întreaga zonă, pentru a da o mână de ajutor. Practic, sistemele de supraveghere al aparatului de zbor încercând să surprindă eventuale rămășițe ale dronei doborâte”.

Anchetatorii au recuperat părți din drona anihilată, dar și din proiectilul folosit de pilotul F-16 pentru nimicirea ei.

Este prima dronă doborâtă în spațiul aerian românesc de un avion și în total au fost patru cazuri în întreg teritoriul NATO. Însă în Estonia tot un pilot român de F-16 a interceptat și neutralizat o dronă. 

Drona a fost doborâtă, dar rămân multe necunoscute. Dacă piloții militari au declarat că părea de tip Geran-2 era rusească? 

Răspunsul poate fi dat abia după ce vor fi expertizate resturile iar procurorii militari vor putea spune clar tipul și proveniența.

Mai mult, se îndrepta spre un obiectiv anume? Purta exploziv care urma să fie detonat?

Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Armatei: „Să speculăm ca era încărcată sau nu, e foarte greu. Din experiența militară, pot să vă spun ca nefiind de tip Gerbera, care e de supraveghere, în marea majoritate a situațiilor acest tip de dronă au avut încărcătură explozivă la bord”. 

Totuși, cum a fost posibil să ajungă la nici 90 de kilometri de București, după ce a zburat aproximativ 200 de kilometri prin spațiul nostru aerian? Oficialii armatei au precizat că dronă a zburat peste mai multe comune locuite, iar din aceasta cauza nu a putut fi neutralizată mai devreme.

Exceptând momentul în care au încercat să o doboare piloții italieni dar au eșuat.

Asa a ajuns până la Padina.

Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite: „Decizia de angajare a țintei a fost luată imediat după pătrunderea în spațiul aerian românesc. A fost declarată țintă aeriană ostilă. Este absolut necesară identificarea vizuală a țintei la momentul oportun, apoi încadrarea cu radarul și angajarea doar în zonele în care nu exista niciun pericol pentru populație și obiective din teritoriu”.

Reprezentanții armatei susțin că deși a stat destul în aer, dronă nu s-a apropiat de baze militare sau de obiective critice, cum ar fi Centrala de la Cernavodă și nici nu a vizat direct Bucureștiul. 

Totuși, faptul că a parcurs 200 de km a ajutat la doborârea ei. Piloții militari români nu au avut parte de aceleași condiții în cazul de la Galați, când după doar 10 minute de survol în spațiul nostru aerian o altă dronă a lovit un bloc din oraș. 

Corespondent PRO TV: „Racheta folosită pentru doborârea dronei ar fi spun reprezentanții MApN una de tip AIM-9X Sidewinder. Acestea sunt echipate cu senzori care detectează amprenta termică a țintei. În urma cu doi ani România a cumpărat 300 de astfel de rachete produse în SUA cu 340 de milioane de dolari."

Ministrul Apărării i-a felicitat pe piloți pentru această performanță. La fel a făcut și șefa comisiei europene, Ursula von der Leyen care a vorbit despre reacție rapidă și eficientă.  

La fel ca în cazul dronei doborâte de români în Estonia, costul operațiunii va fi trecut în bugetul pe care România s-a angajat să-l cheltuie ca membru al NATO.