Angajații de la Protecția Copilului vor fi amendați dacă nu își fac treaba. Nereguli uriașe descoperite

Măsura a fost luată de preşedintele Autorităţii după ce a constatat că unii dintre subalterni nu au făcut mai nimic pentru a le găsi o familie copiilor abandonaţi.

Deşi pare greu de crezut, au fost cazuri în care unii asistenţi sociali nu au pus pe listele de adopţii copiii de care răspundeau. Pentru a nu mai face dosare, i-au lăsat în plasament, la un asistent maternal.

Mădălina Turza, președintele Autorității pentru Protecția Copilului: "Trebuie să recunoaştem şi adevărurile dureroase din sistemul de protecţie. Este evident că există şi această intenţie de a prezerva nişte locuri de muncă şi nişte salarii aferente - ceea ce este profund imoral şi chiar ilegal."

În alte situaţii, de exemplu, copiii erau trecuţi în acte ca având handicapuri grave, dar - în realitate - erau sănătoşi. Astfel ei figurau pe lista copiilor greu adoptabili.

Citește și

Cum poţi să adopţi un câine din adăpost pe Facebook şi să-ţi fie adus direct acasă

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Aceasta este şi situaţia lui Eduard, un băieţel din Braşov. Dintr-un copil născut sănătos, susţin părinții adoptivi, a devenit pe hârtie unul cu probleme grave şi, în timp, aşa-zis-ul sistem de protecţie l-a mutat de la un asistent maternal, la altul.

Roxana Morariu, mamă adoptivă: Nu mergea, nu ştia vorbească, nu mânca, a fost un copil foarte chinuit.
Reporter: În dosarul lui scrie că a fost născut cu handicap?
Roxana Morariu: Nuuuu. El s-a născut perfect sănătos. Dacă n-a avut mamă şi tată, n-a avut cine să-l înveţe să se ridice.

Eduard a avut şansa să-şi găsească, în final, o familie. Are parte de dragoste şi de susţinere, iar acum aproape că şi-a revenit în totalitate.

Alţi 8.000 de copii au rămas însă ascunşi în sistem, unii dintre ei, trecuţi cu diagnostice fictive. Situaţia a fost descoperită în urma unui amplu control demarat de Autoritatea pentru Protecţia Copilului. De aici şi ordinul preşedintelui instituţiei, prin care asistenţii sociali care nu-şi fac treaba să fie amendaţi, cu sume cuprinse între 1.000 şi 3.500 de lei.

Mădălina Turza, președintele Autorității pentru Protecția Copilului: "Am constatat că există nenumărate cazuri în care managerii de caz nu-şi fac treaba: fie evită, fie uita să deschidă dosarele de adoptabilitate a copiilor şi copiii rămân prizonieri în sistem ani şi ani la rând."

În aceste condiţii, nu este de mirare că adopţiile în România durează mult, deşi legea s-a schimbat.

Reporter: De ce aţi aşteptat 2 ani?
Mamă adoptivă: Singurul răspuns pe care l-am primit de fiecare dată era: "Nu sunt copii spre adopție". Nu credeam, dar nu aveam ce să facem. Eram pur şi simplu la mâna lor."

Azota Popescu, Asociația Catharsis: "Cu noua lege, atestatul are valabilitate 5 ani, dar în fiecare an, familia trebuie să prezinte acte doveditoare. Tot nimic n-am făcut. Acest atestat ar trebui să fie valabil până la finalizarea adopţiei, iar adopţia să înceapă în momentul în care copilul a fost abandonat de cei care i-au dat viaţă."

Alte cauze pentru aşteptarea lungă ar fi şi criteriile pe care le pun părinţii, dar şi întârzierile din instanţele de judecată.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5