Alţi doi proxeneţi din gruparea lui Alex Bodi, reţinuţi de DIICOT. Ce rol aveau

62158053

Procurorii DIICOT au reţinut alţi doi proxeneţi în dosarul în care Alex Bodi, fostul soţ al Biancăi Drăguşanu, a fost arestat preventiv.

Potrivit DIICOT, cei doi inculpaţi au constituit, alături de alte persoane, o grupare infracţională în scopul comiterii unor infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism.

În perioada 2012 - 2017, prin inducere în eroare (promisiuni de căsătorie) şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a mai multor persoane vătămate, inculpaţii le-au recrutat, transportat, adăpostit în mai multe locaţii de pe teritoriul Germaniei şi le-au constrâns în vederea practicării prostituţiei.

În cursul zilei de miercuri, cei doi inculpaţi vor fi prezentaţi Tribunalului Dolj cu propunere de arestare preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile, potrivit Agerpres.

Pe 12 noiembrie, Tribunalul Dolj a dispus arestarea lui Alex Bodi, alături de alţi şapte inculpaţi, într-un dosar de trafic de persoane şi proxenetism.

Alex Bodi este acuzat că a recrutat mai multe tinere pe care le-a obligat prin violenţă să se prostitueze, el fiind acuzat şi de o infracţiune de şantaj.

Conform DIICOT, la scurt timp după destructurarea unei grupări specializate în traficul de persoane şi proxenetism, condusă de un membru marcant al lumii interlope, unul dintre "locotenenţii" acestuia, în timp ce era închis într-un penitenciar, în perioada 2008 - 2011, şi alţi trei deţinuţi au folosit reţelele de socializare în scopul recrutării unor tinere care practicau prostituţia şi, inducându-le în eroare, fie cu promisiunea unui viitor comun (metoda "loverboy"), fie cu identificarea unui loc de muncă avantajos, şi profitând de starea lor de vulnerabilitate - situaţie materială precară, naivitate, lipsă de educaţie -, le-au convins să se prostitueze în beneficiul lor.

Sub coordonarea liderului, s-au pus bazele unei grupări infracţionale specializate, în principal, în traficul de persoane, trafic de minori şi proxenetism şi, în secundar, în şantaj, consecinţă a plăţii unor taxe de protecţie.

După ce au ieşit din penitenciar, în scurt timp, la gruparea infracţională au aderat alţi 12 suspecţi, împreună cu care au recrutat şi alte victime, le-au transportat şi adăpostit în state occidentale - Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Elveţia - şi le-au constrâns să practice prostituţia în favoarea lor, în diverse cluburi de profil. După ce erau transportate în străinătate, tinerele care refuzau să se prostitueze erau sechestrate şi supuse unor violenţe extreme, chiar şi violuri, pentru a fi determinate să nu mai opună rezistenţă, arată procurorii.

În cele mai multe cazuri, victimele au fost ţinute în imobile închiriate de către liderul grupării, au fost transportate zilnic la locurile unde erau obligate să practice prostituţia, erau permanent controlate şi supravegheate, iar sumele de bani erau luate în totalitate de membrii grupării.

În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că tinerele au fost exploatate cu precădere în cluburi de noapte sau locaţii închiriate în oraşele Berlin, Bonn, Stuttgart şi Frankfurt (Germania), dar şi pe teritoriul altor state europene (Italia, Spania, Marea Britanie, Cehia, Elveţia, Austria).

Procurorii susţin că unele tinere au fost vândute altor traficanţi, persoanele care le-au preluat primind şi informaţii în legătură cu victima, comportamentul acesteia pe perioada cât a fost exploatată, informaţii despre familie, pentru a fi şantajată, exploatată şi controlată mai uşor.

Potrivit DIICOT, au fost şi situaţii în care făptuitorii nu au mai reuşit să deţină controlul asupra victimelor, chiar şi după aplicarea unor corecţii fizice, caz în care, pentru a le determina să nu fugă sau să revină la domiciliile lor din ţară, le-au solicitat diferite sume de bani pe care victimele nu au avut posibilitatea să le achite, fiind, astfel, obligate să continue activitatea de prostituţie.

O mare parte din sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei au fost investite de liderul grupării în diverse imobile din ţară şi străinătate.

Pe de altă parte, liderul acestei grupări obişnuia să le perceapă victimelor taxe de protecţie pentru desfăşurarea unor activităţi licite/ilicite, "locotenenţii'' săi recurgând, deseori, la şantaj pentru colectarea acestora. Taxele erau colectate cu ocazia unor petreceri.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Județele cu cel mai mare număr de infectări cu COVID-19. În Sibiu se menține o incidență de 9 la mia de locuitori

Judeţul Sibiu înregistrează o rată a infectării de 9,01 la mia de locuitori în ultimele 14 zile, în creştere uşoară faţă de ziua precedentă când a avut 9 la mia de locuitori.

Restricții dure în stațiunile Sinaia și Azuga. Rata de infectare a depășit 3 la mie

Staţiunile de pe Valea Prahovei Sinaia şi Azuga au depăşit rata de infectare cu noul coronavirus de 3 cazuri la mia de locuitori, astfel că autorităţile au dispus o serie de măsuri restrictive pentru următoarele 14 zile.

Sibiul, judeţul cu cele mai multe infectări. Managerul Spitalului Judeţean a demisionat

Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu, medicul Liliana Coldea, a demisionat din funcţie, chiar în timpul anchetei efectuate de către Corpul de Control al Ministerului Sănăţii.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.