Aliații s-au pus de acord la summitul NATO: Și mai mulți bani investiți în apărare. Ce se întâmplă cu avioanele F-16

În opinia analiștilor, țările NATO par hotărâte nu doar să descurajeze eventuale intenții agresive, ci să fie efectiv gata de luptă, cât mai rapid. Una dintre măsurile anunțate este desfășurarea de rachete americane cu rază lungă de acțiune în Germania. Într-o primă reacție, Rusia a avertizat că va elabora un răspuns militar.

„Viitorul Ucrainei este în NATO”, dau asigurări cele 32 de state membre ale Alianţei în declaraţia finală a summitului aniversar de la Washington.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Vom continua să sprijinim Ucraina pe drumul său ireversibil către integrarea în NATO. Între timp, ne asigurăm că, atunci când va veni momentul potrivit, Ucraina va putea intra neîntârziat în Alianţă. Întrebarea nu e dacă, ci când.”

NATO a anunțat noi măsuri de sprijin pentru Kiev: 43 de miliarde de euro în următorul an, cu precădere pentru consolidarea apărării anti-aeriene.

Antony Blinken, secretarul de stat al SUA: „În timp ce vorbim, transferul avioanelor F-16 este în curs de desfășurare. Vin din Danemarca, din Țările de Jos, iar acele avioane vor zbura pe cerul Ucrainei în această vară, pentru a se asigura că Ucraina se apără eficient împotriva agresiunii rusești.”

Aliaţii intenţionează să împartă miliardele promise în mod echitabil, ţinând cont de ponderea fiecărei ţări în Produsul Intern Brut global al NATO. Din nou, Ungaria a obţinut scutire de orice contribuţie.

Unul dintre cele mai frapante aspecte ale celor discutate la Washington priveşte China. Liderii NATO şi-au exprimat profudna îngrijorare provocată de apropierea dintre Beijing şi Moscova.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „China este principalul facilitator al războiului, pentru că livrează Rusiei unelte, echipamente cu uz dual, microelectronice, tot ce are Rusia nevoie pentru a fabrica rachete, bombe, avioane şi alte sisteme folosite împotriva Ucrainei.”

Aceste acuzaţii fără echivoc au stârnit un răspuns furios din partea Chinei, care a acuzat NATO că „instigă la confruntare”.

Lin Jian, purtător de cuvânt al ministerului de externe chinez: „Declarația finală a summitului NATO de la Washington dă pe dinafară de retorică beligerantă. Frazele referitoare la China sunt pline de provocări, minciuni și calomnii. Le respingem cu fermitate.”

Pe de altă parte, în primele reacţii la cald, comentatorii notează că, aproape în al 12-lea ceas, liderii occidentali arată că au înţeles că suntem abia la începutul unei perioade de provocări complexe. Acestea nu se limitează la ameninţarea Rusiei la adresa Ucrainei şi a Europei de Est. În joc este chiar supraviețuirea democrațiilor liberale.

Petr Pavel, președintele Republicii Cehe: „Pe termen scurt şi mediu, miza este întărirea apărării anti-aeriene pe flancul estic al NATO. Fiecare ţară va primi noi obiective de atins în materie de capacitate de apărare, inclusiv anti-aeriană.”

Joe Biden, președintele Statelor Unite: „Rusia este pe picior de război cu producția de apărare. Își mărește semnificativ producția de arme, muniții și vehicule și face asta cu ajutorul Chinei, Coreei de Nord și al Iranului. În opinia mea, nu putem permite ca NATO să rămână în urmă. Sunt foarte mulţumit că toţi membrii NATO se angajează să ne extindem baza industriala şi capacitatea de producţie”.

Până una alta, NATO anunţă că a devenit operaţională o nouă bază americană de apărare aeriană, aflată în nordul Poloniei, care a fost concepută pentru a detecta şi intercepta rachetele balistice cu rază scurtă şi medie. Este parte a unui scut antirachetă al NATO mai amplu, din care face parte şi baza de la Deveselu.

Pe de altă parte, începând din 2026, Statele Unite vor începe să desfăşoare temporar arme cu rază lungă de acţiune în Germania. Între acestea, rachete SM-6 şi de croazieră Tomahawk, precum şi arme hipersonice în curs de dezvoltare, cu o rază mai mare decât capacităţile actuale din Europa.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”