"Academia Română Filiala Cluj-Napoca anunţă cu profund regret trecerea la cele veşnice a academicianului Ionel Haiduc, personalitate de referinţă a chimiei româneşti, preşedinte al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române în perioada 1995-2006 şi preşedinte al Academiei Române între anii 2006 şi 2014. Profesor şi cercetător de prestigiu internaţional, acad. Ionel Haiduc a avut o contribuţie fundamentală la dezvoltarea chimiei româneşti, introducând şi dezvoltând noi direcţii de cercetare, între care chimia ciclurilor anorganice, chimia compuşilor organometalici ai metalelor netranziţionale, studiul liganzilor organofosforici, al compuşilor organometalici cu acţiune antitumorală şi chimia supramoleculară", se arată în mesajul Filialei Cluj a Academiei Române, postat pe pagina sa de Facebook, scrie Agerpres.
Potrivit sursei citate, opera sa ştiinţifică, recunoscută şi apreciată la nivel internaţional, cuprinde peste 350 de lucrări publicate în reviste de prestigiu, nouă cărţi şi numeroase contribuţii în volume de specialitate.
De la Cluj la Academia Română
Chimist, membru titular (1991) şi preşedinte (2006-2014) al Academiei Române, Ionel Haiduc s-a născut la 9 mai 1937, în oraşul Cluj.
A urmat cursurile liceale şi universitare - Facultatea de Chimie (1959) - în acelaşi oraş. În 1964, a obţinut titlul de doctor în ştiinţe chimice, la Moscova, conform volumului "Membrii Academiei Române / 1866-2003" (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003). Şi-a continuat specializarea prin stagii postdoctorale (Fulbright) la Iowa State University (1966-1968), în chimie silico-organică şi organometalică, şi la Universitatea din Georgia (SUA) (1971-1972), în chimie organometallică.
Şi-a desfăşurat activitatea la Facultatea de Chimie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, unde a început ca şef de laborator (1959), devenind apoi asistent (1962), lector (1964), conferenţiar (1969), profesor (din 1973), profesor emerit, conform CV-ului postat pe site-ul www.chem.ubbcluj.ro.
De asemenea, a fost prorector (1976-1984) şi rector (1990-1993) al Universităţii "Babeş-Bolyai". Totodată, a fost "visiting professor" în cadrul mai multor universităţi din SUA, Spania, Mexic, Brazilia, Germania, Singapore etc.
Vicepreşedinte al Institutului Cultural Român din Bucureşti (2004-2005); vicepreşedinte al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma (2009); preşedinte al Fundaţiei "Panteonul României" (2009).
O carieră dedicată cercetării ştiinţifice
Şi-a orientat activitatea ştiinţifică în domenii de mare actualitate: chimie coordinativă şi organometalică, chimie supramoleculară, chimia ciclurilor anorganice, activitatea biologică a compuşilor metalici (inclusiv activitatea antitumorală), nomenclatură şi sistematizare în chimia anorganică, politica şi managementul ştiinţei, potrivit www.bjc.ro.
Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în cărţi, dar şi în sute de articole ştiinţifice publicate în reviste de specialitate.
Membru în colectivele de redacţie ale unor reviste de renume: "Synthesis and Reactivity in Organic and Metal-organic chemistry" din New York, "Main-Group Metal Chemistry" (Londra-Tel Aviv), "Revue roumaine de chimie", "Revista de chimie", "Studia Universitatis ŤBabeş-Bolyaiť", etc.
Premii și distincții pentru o carieră de excepție
Numeroase premii şi titluri îi marchează cariera de excepţie, printre care: Premiul "Gheorghe Spacu" al Academiei Române (1974); Gauss Professur, Academia de Ştiinţe din Göttingen, Germania (1998-1999); Diploma de Onoare a Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1999); Premiul Societăţii de Chimie din România (2004); Diploma de onoare "Pro Scientia", acordată de CNCSIS (2004); Diploma pentru excelenţa în cercetare, Universitatea Babeş-Bolyai (2004, 2005); Premiul "Costin Nenitzescu-Walter Criegee Vorlesungen", Gesellschaft Deutscher Chemiker (Societatea Chimiştilor Germani) (2005); Premiul "Opera Omnia" pentru Excelenţă în Cercetarea Ştiinţifică - CNCSIS (2008) etc.
Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi: Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" de la Iaşi; Universitatea Politehnica din Timişoara (2004); Universitatea Politehnica Bucureşti (2007); Universitatea de Vest Timişoara (2016); Universitatea din Bucureşti (2023).
Membru corespondent sau de onoare al academiilor de ştiinţe din Goettingen, Budapesta, Chişinău, Muntenegru, Academia Europaea şi Leibnitz Sozietät (fosta Academie de Ştiinţe a RDG); membru al American Chemical Society (2016).
Decorații și înalte distincții
A fost distins cu Ordinul "Steaua României" (în 2000, cu gradul de Mare Ofiţer; în 2006, cu gradul de Mare Cruce) şi cu "Ordinul de Onoare" al Republicii Moldova în 2006.
Din partea Academiei Ungare de Ştiinţe, Filiala Debrecen, a primit Medalia "Pro Colaboratione" (1999), iar din partea Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova a primit Medalia de aur "Dimitrie Cantemir" (2007).
De asemenea, în 2006, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca, i-a acordat "Crucea Transilvaniei", iar în 2013 Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat "Crucea Patriarhală".
A primit Crucea Casei Regale a României în 2008, Medalia "Nihil Sine Deo" în 2012 şi "Coroana României" în 2015, de asemenea acordate de Casa Regală a României.
Membru corespondent (din 13 noiembrie 1990) şi membru titular (din 18 decembrie 1991) al Academiei Române. A fost vicepreşedinte (13 februarie 1998-17 martie 2000) şi preşedinte al Academiei Române (5 aprilie 2006-8 aprilie 2014), precum şi preşedinte al Filialei Cluj-Napoca a acestui înalt for de ştiinţă şi cultură (1995-2006).
Cetăţean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca (1999); Cetăţean de Onoare al Judeţului Cluj - "Clujean de Onoare" (2014); "Spiritus Mentor" Cluj-Napoca (2015).
