5.000 de români ar muri, iar 10 milioane ar avea de suferit, în cazul unui seism ca în 1977

×
Codul embed a fost copiat

Dacă în România s-ar produce astăzi un cutremur ca cel din 1977, peste 5.000 de oameni ar muri și alte 10 milioane ar avea de suferit.

Datele șocante apar în raportul de țară al Băncii Mondiale, iar reprezentanta acestei instituții la București a declarat că 4.000 dintre victimele unui eventual seism ar fi în Capitală. Din cele 607 clădiri cu risc seismic ridicat din toată țara, statul a reuşit până acum să reabiliteze doar 26.

Raportul Băncii Mondiale arata cât de vulnerabilă este România la dezastre. Cifrele sunt alarmante.

Tatiana Proskuryakova, manager de ţară al Băncii Mondiale: 
"În 1977 - când cel mai recent mare cutremur care a lovit Bucureștiul - la vremea aceea, peste 1500 de persoane au murit. Dacă un cutremur asemănător s-ar întâmpla astăzi, vor fi cu siguranță peste 4.000 de morți."

Iar în toată ţara, experţii estimează 5.000 de morţi şi peste 10 milioane de persoane afectate (adică 60% din populaţie). Prognozele sumbre iau în considerare cât de mulţi oameni locuiesc în clădiri cu risc seismic ridicat, aglomerările urbane, obstacolele care ar putea împiedica intervenţia rapidă salvatorilor, prezenta benzinăriilor, a staţiilor de GPL, a uzinelor chimice şi a instalaţiilor de gaze şi electricitate care ar putea fi avariate şi care ar putea produce explozii şi incendii cu victime. Pe lângă efectele directe, specialiştii vorbesc şi despre pagubele economice dezastruoase.

Citește și
alerta cutremur
Senzorii care transmit din timp alerta de cutremur, stricați. Statul a tăiat finanțarea
Confidentul lui Putin spune că Ungaria va lua Transilvania, dacă Trump câștigă alegerile în SUA

Tatiana Proskuryakova, manager de ţară al Băncii Mondiale:
"Este alarmant să te gândești că 70-80% din PIB este produs în zone cu risc seismic ridicat. De aceea este important să investiți într-o mai bună infrastructură, dar să aveți și proceduri mai bune de management al dezastrelor."

Din 2001 până acum, autorităţile au reuşit performanţa să consolideze 26 de clădiri din cele 607 cu risc seismic, majoritatea în Capitală. Alte 33 de clădiri sunt de 3 ani în reabilitare, potrivit datelor de la Ministerul Dezvoltării. Dacă le vom renova pe cele 548 rămase, în acelaşi ritm, vom avea nevoie de peste 300 de ani.

Comparativ cu Polonia, de exemplu, România are un risc dublu în fata dezastrelor. Ca să îl limiteze, autorităţile ar trebui să facă investiţii de miliarde de dolari - pe unele dintre ele Banca Mondială este interesată să le finanţeze. Vorbim mai ales de spitale de urgenţă, şcoli, clădiri ale administraţiei publice, reţele de electricitate, comunicaţii sau de alimentare cu apă.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Declarația momentului: ”Simona Halep rămâne suspendată pentru dopaj!”
NEWS ALERT Declarația momentului: ”Simona Halep rămâne suspendată pentru dopaj!”
Citește și...
București, capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremur. Raport îngrijorător făcut de arhitecți
București, capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremur. Raport îngrijorător făcut de arhitecți

Bucureştiul este capitala europeană cu cele mai mari probleme legate de riscul seismic, iar un cutremur major va schimba semnificativ oraşul.

Senzorii care transmit din timp alerta de cutremur, stricați. Statul a tăiat finanțarea
Senzorii care transmit din timp alerta de cutremur, stricați. Statul a tăiat finanțarea

Într-o ţară seismică, aşa cum este România, Institutul care urmăreşte fiecare mişcare a Pământului este la un pas de colaps financiar.

Recomandări
VIDEO. Joe Biden i-a mulțumit lui Klaus Iohannis la Casa Albă: ”Ați depășit orice așteptări”
VIDEO. Joe Biden i-a mulțumit lui Klaus Iohannis la Casa Albă: ”Ați depășit orice așteptări”

Președintele Klaus Iohannis a fost primit la Casa Albă de președintele american, Joe Biden, într-o vizită care marchează 20 de ani de când România a aderat la NATO.  

Ce jura Putin la învestirea sa ca președinte, în 2000. A promis să „păstreze și să dezvolte democrația”
Ce jura Putin la învestirea sa ca președinte, în 2000. A promis să „păstreze și să dezvolte democrația”

Vladimir Putin a depus jurământul ca președinte al Federației Ruse. Și-a început, astfel, cel de al cincilea mandat, într-un moment în care pare tot mai sigur de victoria de pe frontul din Ucraina.

Klaus Iohannis a discutat cu Joe Biden despre candidatura sa la NATO: Am decis să continuăm dialogul
Klaus Iohannis a discutat cu Joe Biden despre candidatura sa la NATO: Am decis să continuăm dialogul

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că a abordat, în cadrul întrevederii avute la Casa Albă cu preşedintele Joe Biden, şi subiectul candidaturii sale la şefia Alianţei Nord-Atlantice.