2024, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor în România. Fechet: „Aceste recorduri nu fac decât să ne îngrijoreze”
Anul 2024 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice în România, temperatura medie anuală fiind de 12.9916 grade Celsius, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie.
Anul trecut a fost confirmat şi de către Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) ca fiind cel mai cald an înregistrat la nivel global şi primul an calendaristic în care temperatura medie globală a depăşit cu 1,5 grade Celsius nivelul preindustrial.
C3S este implementat, în numele Comisiei Europene, de Centrul European pentru Prognoze Meteo pe Termen Mediu (ECMWF), ale cărui echipe de oameni de ştiinţă monitorizează indicatorii climatici cheie şi documentează recorduri fără precedent ale temperaturilor zilnice, lunare şi anuale pe parcursul anului 2024.
"Aceste recorduri pe care le-au anunţat colegii mei de la ANM nu fac decât să ne îngrijoreze şi să sublinieze ceea ce ştiam: este o eră în care efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai periculoase. Asta pentru că aduc din ce în ce mai des fenomene meteo extreme: secete, inundaţii, furtuni puternice, incendii de vegetaţie şi aşa mai departe. Aşadar, trebuie să regândim cum abordăm lucrurile. Este crucial să venim cu măsuri care combat aceste efecte ale schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, să venim cu tehnologii inovatoare, să avem un management adaptat acestei situaţii în ceea ce priveşte apa, deşeurile, împăduririle. Să avem o altă abordare în ceea ce priveşte exploatarea resurselor naturale. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că schimbările climatice ne afectează pe fiecare dintre noi şi trebuie să acţionăm acum!", a subliniat, în comunicatul citat, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
Raportul ANM relevă, totodată, că 2012-2024 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi în care abaterile termice anuale sunt pozitive (de la 0.24 grade Celsius, în 2021, până la 2,716 grade Celsius, în 2024), primii cinci ani cei mai călduroşi din intervalul 1900-2024 fiind 2024, 2023, 2019, 2020 şi 2022.
De asemenea, anul 2024 a înregistrat, în zece luni, abateri termice lunare pozitive, cele mai mari, în ordine descrescătoare fiind luna februarie cu +7 grade Celsius, urmată de iunie (+3,7 grade Celsius), iulie (+3,5 grade Ceslius), martie (+3,4 grade Celsius), august (+3,2 grade Celsius), aprilie (+3,1 grade Celsius), decembrie (+2,7 grade Celsius), septembrie (+2,3 grade Celsius), ianuarie (+1,9 grade Celsius) şi octombrie (+0,9 grade Celsius).
Totodată, februarie 2024 a înregistrat cea mai mare temperatură medie lunară, cu o abatere termică lunară de plus 7 grade Celsius, aceasta fiind cea mai mare abatere termică atât pentru luna februarie, dar şi comparativ cu celelalte luni ale anului în ţara noastră.
În ceea ce priveşte recordurile termice ale anului 2024 în România, iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă iarnă din intervalul 1900-2024, temperatura medie fiind de 3,66 grade Celsius, iar abaterea de +3,85 grade Celsius, comparativ cu media intervalului 1991-2020.
Vara anului trecut a fost cea mai caldă vară din intervalul 1900-2024, cu o temperatură medie de 22,8 grade Celsius şi o abatere termică de plus 3,5 grade Celsius, faţă de media intervalului 1991-2020, lunile iunie, iulie şi august fiind cele mai călduroase luni de vară din istorie şi cu abateri termice de plus 3,2 grade Celsius în august 2024, plus 3,5 grade Celsius în iulie şi de plus 3,7 grade Celsius în iunie 2024, faţă de normalul termic al acestor luni.
În acelaşi timp, în vara 2024 a fost emis cel mai timpuriu Cod roşu de caniculă, în zilele de 22-23 iunie, iar în lunile iulie şi august, Cod roşu pentru cele mai lungi intervale de zile consecutive cu val de căldură persistent, intens şi extins, respectiv şase zile consecutive, în perioadele 13-18 iulie şi 15-20 august.
Tot în acelaşi anotimp s-au emis 15 avertizări meteorologice de Cod roşu pentru caniculă, val de căldură persistent şi disconfort termic deosebit de accentuat. Cele mai ridicate temperaturi maxime au fost: 39,1 grade Celsius (în iunie 2024 la Alexandria), 41,7 grade Celsius (în iulie 2024 la Cernavodă), respectiv 41,1 grade Celsius (în august 2024 la Zimnicea).
Legat de anul agricol 2023- 2024, respectiv intervalul 1 septembrie 2021 - 31 august 2022, a fost al cincilea an agricol cel mai secetos, cu o cantitate medie anuală de 569 l/mp, în opt luni precipitaţiile fiind sub normele specifice lunare, în patru luni consecutive (mai-august) deficitele de precipitaţii asociate şi cu temperaturile ridicate accentuând starea de secetă pedologică puternică şi extremă în aproape toată ţara.
"Seceta pedologică din anul agricol 2023-2024 a fost de lungă durată, în accentuare de la o lună la alta şi în extindere progresivă în special în lunile mai-august 2024 în toate zonele agricole din România", notează sursa citată.
Pe parcursul anului 2024 s-au emis, în total, 166 de alerte meteo generale, din care 18 de Cod roşu. Avertizările nowcasting au fost într-un număr total de 3.063, din care 81 de Cod roşu.
Statistica alertelor meteorologice din perioada 2017-2024 reliefează creşterea în intensitate, frecvenţă şi extindere a ariei fenomenelor meteorologice periculoase cu impact asupra activităţii socio-economice în România, susţin specialiştii.
Conform comunicatului de presă emis de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), 2024 a devenit primul an în care s-a înregistrat o anomalie anuală a temperaturii care a depăşit pragul de 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Media pe doi ani pentru 2023-2024 depăşeşte, de asemenea, acest prag.
În 2024, în întreaga lume au fost observate fenomene meteorologice extreme, de la furtuni şi inundaţii grave la valuri de căldură, secetă şi incendii de vegetaţie. Frecvenţa şi intensitatea crescute ale acestor fenomene reprezintă un risc semnificativ pentru mijloacele de subzistenţă ale oamenilor din întreaga lume, se menţionează în raport.
