Apele subterane sunt considerate una dintre cele mai vulnerabile resurse naturale ale Uniunii Europene, în contextul presiunilor tot mai mari exercitate de agricultură, industrie și urbanizare.
Potrivit datelor Agenției Europene de Mediu, peste 20% din apele subterane ale Uniunii Europene se află într-o stare chimică precară, cu depășiri ale limitelor pentru substanțe toxice precum mercurul și cadmiul.
Aceste valori depășesc pragurile stabilite de Directiva-cadru privind apa, ceea ce ridică semnale de alarmă privind calitatea resurselor de apă potabilă.
Costuri uriașe pentru tratarea apei contaminate
Problema nu este doar ecologică, ci și economică. Tratarea apei contaminate pentru consum și igienă generează costuri uriașe la nivel european.
Numai eliminarea nitraților din apă, substanțe frecvent întâlnite în îngrășăminte agricole, este estimată la aproximativ 320 de miliarde de euro anual în Uniunea Europeană.
Deși limita europeană pentru nitrați este de 50 de miligrame pe litru, Comisia Europeană arată că acest prag a fost depășit în 14% dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Europa.
Situația indică o presiune constantă asupra resurselor de apă și dificultăți în menținerea standardelor de calitate.
Cine are cea mai curată apă din lume
În ciuda acestor probleme, investițiile în infrastructura de apă și sisteme de epurare dau rezultate vizibile în multe state europene.
19 dintre primele 20 de țări din lume cu cea mai bună calitate a apei potabile și sisteme de sanitație sunt europene, potrivit Indicelui de Performanță de Mediu, Japonia fiind singura excepție.
Țări precum Finlanda, Islanda, Țările de Jos, Norvegia, Elveția și Marea Britanie au obținut scoruri maxime pentru protecția sănătății populației prin acces la apă potabilă sigură.
