Pasagerii sau membrii echipajului rămaşi la bordul navei, care se îndreaptă spre Insulele Canare, nu prezintă simptome. Dar autorităţile sanitare încearcă să dea de urma celor aproximativ 40 de pasageri care au debarcat în prima parte a voiajului şi s-au întors acasă cu avionul, în numeroase ţări.
Trei persoane - un cuplu de olandezi şi o femeie din Germania - care au fost la bordul navei Hondius, au murit de când vasul de croazieră a plecat din Argentina, în urmă cu mai mult de o lună. Voiajul navei pe care a izbucnit un focar de hantavirus, o infecţie virală rară, dar potenţial gravă, continuă spre Insulele Canare.
Autorităţile de la Madrid au dat asigurări că vasul va acosta într-un port cu mai puţină activitate din Tenerife - este aşteptat sâmbătă - şi nu va pune în pericol siguranţa populaţiei de pe insulă.
Eva Hrncirova, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene: „Urmărim situaţia foarte, foarte atent şi încercăm să evaluăm în mod extrem de riguros orice posibil risc”.
Doi membri ai echipajului, un britanic şi un olandez, evacuaţi de pe vas cât a rămas acostat lângă insula Capul Verde, au ajuns în Olanda pentru tratament. Ambii sunt în stare gravă, dar stabilă.
Dr. Marie Roseline Belizaire, responsabil OMS pentru pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă: „Pentru hantavirus nu avem în prezent un tratament exact. Asigurăm îngrijiri simptomatice pentru pacient”.
A fost evacuat şi un german în vârstă de 65 de ani şi dus la un spital din Dusseldorf. Este asimptomatic. Dar, potrivit operatorului navei, respectivul era „strâns asociat” cu femeia germană care a murit la bordul navei pe 2 mai.
La un spital din Amsterdam se află internată o însoţitoare de zbor de la KLM, care a fost în contact cu femeia care a murit la Johannesburg.
Hantavirusul este transmis la oameni în principal prin inhalarea particulelor din aer provenite din excremente, urină sau salivă de la rozătoare infectate. Însă...
Prof. dr. Torsten Feldt, şeful Departamentului de Medicină Tropicală al Spitalului Universitar Düsseldorf: „Nu numai că este o tulpină mai periculoasă, cu simptome mai severe şi o rată a mortalităţii mai ridicată, dar este şi singurul subtip de virus care poate fi transmis de la o persoană la alta”.
Însă, reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii insistă:
Maria Van Kerkhove, epidemiolog OMS: „Riscul pentru publicul larg este scăzut. Uneori oamenii au impresia că este vorba despre următoarea epidemie de COVID. Vreau doar să-i asigur că este ceva diferit”.
Între timp, autorităţile sanitare încearcă să dea de urma celor aproximativ 40 de pasageri care au debarcat, în prima parte a voiajului, pe insula Sfânta Elena, teritoriu britanic din Atlanticul de Sud - după primul deces al unui pasager la bord. Sunt cetăţeni din mai multe ţări, printre care Australia, Taiwan, Marea Britanie sau Statele Unite.
Doi singaporezi, care au fost împreună pe vas şi apoi în acelaşi avion, au fost izolaţi şi testaţi pentru hantavirus.
Mărturie pasager Hondius, Ruhi Çenet: „Căpitanul ne-a spus că unul dintre pasageri a murit, din păcate, şi că a decedat din cauze naturale. A spus că nu este vorba despre o infecţie, că nu există nicio boală contagioasă. După acest anunţ, noi nu am fost pregătiţi pentru ce avea să urmeze, nu am fost izolaţi. Am fost împreună la micul dejun, prânz şi cină, toţi în sala de mese. Aveam sesiuni de prelegeri, activităţi de grup”.
Pe de altă parte, autorităţile sanitare din Argentina încearcă să descopere cauza infectării iniţiale cu hantavirus şi au o ipoteză principală:
Doi dintre cei trei pasageri decedaţi — cuplul de olandezi, ambii în vârstă de 69 de ani — ar fi putut lua virusul în timpul unei excursii de observare a păsărilor, în apropierea unei gropi de gunoi, în sudul extrem al Argentinei, în Ushuaia.
Hugo Pizzi, specialist în boli infecţioase: „Odată ce o persoană este infectată de rozătoarele purtătoare ale virusului, atunci când dezvoltă afecţiunea pulmonară, poate răspândi virusul prin aer către cineva aflat în apropiere. Asta s-a întâmplat pe navă, într-un mediu închis, unde oamenii au răspândit virusul.”
