Într-un document de poziţionare cu referire la Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, lansat joi, cu ocazia Zilei Întreprinzătorilor, IMM România atrage atenţia asupra efectelor negative ale condiţionării plăţilor din fonduri europene de jaloane politice şi reforme macro-instituţionale, o condiţionalitate care poate genera blocaje sistemice, în care firmele sunt afectate direct de întârzieri sau eşecuri asupra cărora nu au control.
„Dezbaterile privind viitorul Cadru Financiar Multianual se află într-un moment de maximă intensitate, iar prioritatea strategică a României trebuie să fie valorificarea eficientă a celor peste 60 de miliarde de euro care vor fi alocate ţării noastre în exerciţiul financiar 2028-2034. Aceşti bani pot închide decalajele economice ale României doar dacă ajung acolo unde se creează valoare, respectiv în economia reală. Din această perspectivă, IMM România, în calitate de reprezentant al antreprenorilor autohtoni, consideră că succesul fondurilor europene nu mai trebuie măsurat doar prin procente de absorbţie, ci prin capacitatea lor de a face bine adevăratei economii româneşti, acea economie a mediului privat autohton, care a fost permanent un motor de stabilitate şi creştere a ţării”, a declarat Florin Jianu, preşedintele IMM România.
IMM-urile: PNRR favorizează proiectele mari de stat
Documentul subliniază că planul de punere a fondurilor de Coeziune, Agricultură şi Sociale sub umbrela administrativă unică a Planului de Parteneriat Naţional şi Regional (PPNR) va duce la o centralizare excesivă a procesului decizional şi va favoriza marile proiecte de stat în detrimentul sectorului privat. De altfel, IMM-urile, pilonul central al rezilienţei economice naţionale, solicită un cadru de finanţare bazat pe performanţă măsurabilă, o simplificare administrativă radicală şi un parteneriat autentic, se precizează în comunicat.
În documentul de poziţie al antreprenoriatului privitor la viitorul cadru financiar multianual, IMM România propune introducerea unor mecanisme de protecţie pentru accesarea sumelor din viitorul Fond European pentru Competitivitate, pentru care sunt propuse la alocare 409 miliarde de euro.
Astfel, IMM cere introducerea unui "bonus de convergenţă", respectiv aplicarea unui punctaj suplimentar obligatoriu în apelurile centralizate pentru proiectele care includ parteneri din state cu PIB per capita sub media UE, cum este cazul României. Firmele din aceste state se confruntă cu costuri de capital mai mari, iar în absenţa unui astfel de mecanism, fondul european de competitivitate va putea fi accesat cu succes doar de campionii tehnologici existenţi în state mai avansate, adâncind astfel decalajul industrial, susţine IMM România.
Totodată, organizaţia cere o cotă rezervată de cel puţin 20% din fondurile de competitivitate pentru companiile de talie medie (Mid-Caps) şi IMM-urile inovatoare, considerând că modelul actual de proiecte gigant în consorţii transnaţionale exclude majoritatea firmelor româneşti capabile de cercetare-dezvoltare.
Firmele vor mai puține controale
IMM România mai solicită şi un cadru de finanţare bazat pe performanţă măsurabilă, o simplificare administrativă radicală şi un parteneriat autentic în ceea ce priveşte alocarea banilor europeni către mediul privat. Concret, asociaţia cere finalizarea urgentă a interoperabilităţii platformei MySMIS cu ANAF, ONRC şi REVISAL, dar şi implementarea obligatorie a Ghidului Unic de Condiţii Comune pentru toate programele de finanţare, aplicarea principiului "Single Audit" pentru evitarea controalelor repetate asupra beneficiarilor deja validaţi şi introducerea unui mecanism automat de indexare a granturilor cu inflaţia, astfel încât proiectele să nu fie blocate de birocraţie sau de creşterea costurilor.
„Mediul de afaceri propune de asemenea orientarea fondurilor europene către programe dedicate creşterii competitivităţii IMM-urilor, prin investiţii în digitalizare şi tehnologii AI, eficienţă energetică şi tranziţie verde, inovare şi integrare în lanţurile valorice europene, precum şi susţinerea internaţionalizării şi dezvoltării capacităţii manageriale a companiilor. Solicitarea legată de prioritizarea digitalizării vine în contextul în care, deşi 61% dintre IMM-urile româneşti au un site propriu şi aproape 77% sunt prezente pe reţelele sociale, doar 21% vând online, reuşind astfel să monetizeze prezenţa în online”, se mai arată în documentul citat.
