Analiza a fost publicată în buletinul lunar al instituției. În contextul în care rata anuală a inflației s-a menținut la peste 9% în ultimele opt luni, oficialul INS atrage atenția asupra modului în care trebuie interpretați corect indicatorii statistici și asupra complexității fenomenului inflaționist.
„În economie, ca de altfel în majoritatea activităților sociale, evaluarea stării și dinamicii fenomenelor se realizează, de cele mai multe ori, prin indicatori statistici cantitativi. Din păcate, nu de puține ori, încercăm să înțelegem evoluția unui fenomen prin intermediul unui singur indicator statistic, ceea ce este, adesea, imposibil de realizat”, scrie Tudorel Andrei, citat de Agerpres.
Cum se calculează impactul prețului carburanților asupra inflației
Pentru a ilustra corelațiile dintre diferitele categorii de prețuri, președintele INS oferă un exemplu concret: indicele prețului la benzină a fost de 111,11% în martie față de februarie, iar la motorină de 114,98%. „O creștere a prețurilor la benzină și motorină cu 10% determină o majorare a IPC cu aproape 0,5 puncte procentuale”, precizează Tudorel Andrei.
Această interdependență arată cât de sensibil este indicele global al prețurilor de consum la fluctuațiile prețului carburanților – o observație cu atât mai importantă în contextul crizei actuale din Strâmtoarea Ormuz, care a dus prețul petrolului la peste 120 de dolari pe baril.
Efectul de bază și perspectivele pentru toamnă
Analiza invocată de Tudorel Andrei explică de ce rata anuală a inflației a rămas ridicată în ultimele luni. „Efectul de bază generat de creșterile de prețuri din lunile iulie și august 2025, în principal ca urmare a liberalizării prețului energiei electrice și a majorării TVA, a contribuit la menținerea ratei anuale a inflației la un nivel ridicat”, scrie acesta.
El estimează că, odată cu publicarea datelor pentru luna august, se va înregistra o reducere semnificativă a ratei anuale a inflației, prin efectul de bază, dacă ratele lunare din iulie și august 2026 vor fi sensibil mai mici decât cele din 2025 (care au fost de 2,68%, respectiv 2,10%).
„Scăderea ratei anuale a inflației într-o anumită lună nu înseamnă însă implicit și o reducere a prețurilor față de luna anterioară”, avertizează președintele INS. De altfel, în perioada 1991-2026, IPC lunar a fost sub 100 doar în cinci luni pe total, ceea ce arată că scăderile de prețuri sunt rare în statisticile românești.
Noul indicator: rata trimestrială a inflației
Pentru a răspunde cerințelor utilizatorilor de date statistice și pentru a reduce influența factorilor sezonieri, începând cu luna aprilie, INS va publica trimestrial un nou indicator statistic: rata trimestrială a inflației. Aceasta va fi evaluată pe total mărfuri și servicii, precum și separat pentru mărfurile alimentare, mărfurile nealimentare și servicii.
„Pentru a reduce influența factorilor sezonieri în analiza dinamicii prețurilor, indicatorul va măsura evoluția fiecărui trimestru comparativ cu trimestrul corespunzător al anului precedent, fără utilizarea comparațiilor între trimestre consecutive”, explică Tudorel Andrei.
Această nouă măsură vine să ofere o imagine mai clară a trendului inflaționist, eliminând fluctuațiile sezoniere care pot distorsiona interpretarea datelor lunare.
