„Acest lucru este important deoarece angajamentele României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani”, a apreciat acesta.
Potrivit agenției de evaluare financiară, avertismentele S&P Global privind retrogradarea ratingurilor de credit ale României și Ungariei reflectă riscurile fiscale cu care se confruntă cele două țări emergente europene.
Riscurile fiscale sunt de ani de zile riscurile cheie pentru ratingurile suverane din CEE (Europa Centrală și de Est), a explicat miercuri Karen Vartapetov.
Impactul stagflației în urma șocului global al prețului energiei, împreună cu măsurile de sprijin legate de energie vor spori probabil presiunile asupra situațiilor bugetare, deja suprasolicitate de cheltuielile mari din domeniul apărării și transferurile sociale generoase, a adăugat el.
„Perspectivele noastre negative atribuite României și Ungariei și recenta retrogradare a ratingului de credit al Slovaciei reflectă clar aceste riscuri”, a declarat Vartapetov.
România, la un pas de junk
În aprilie, agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat ratingurile pentru datoria pe termen lung și scurt a României, la 'BBB minus/A-3', perspectiva asociată fiind una 'negativă', ceea ce plasează România la un pas de un rating din categoria 'junk' (nerecomandat pentru investiții n.r.).
Agenția de evaluare transmitea că, în pofida diminuării ritmului de creștere a economiei și a efectelor războiului din Orientul Mijlociu asupra prețului combustibililor, coaliția guvernamentală de la București a făcut progrese în direcția implementării măsurilor fiscale planificate pentru a aduce deficitul bugetar general la 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu 9,4% din PIB în 2024, notează Agerpres.
„Deși partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare... Acum, preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie pun presiune asupra consumului privat”, se arată în comunicatul S&P.
Analiștii S&P se așteaptă ca economia românească să înregistreze o creștere de doar 0,25% în acest an, din cauza reportării negative din 2025, a unui impuls fiscal puternic negativ din consolidarea bugetară, a consumului privat redus, alături de creșterea prețurilor petrolului și a materiilor prime legate de instabilitatea geopolitică. „Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creșterea va reveni la 2,5%, condiționată de investiții susținute în infrastructură, o orientare fiscală mai puțin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătățirea cererii externe și utilizarea eficientă și la timp a fondurilor Next Generation EU”, precizează analiștii.
Parlamentul a adoptat marți moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE - Întâi România împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan. S-au înregistrat 281 de voturi 'pentru', patru voturi împotrivă, iar trei voturi au fost anulate.
