Anunțurile false de joburi au devenit o problemă serioasă în Europa, cu noi cazuri raportate constant pe întreg continentul. În ultimii ani, Europol și guvernele naționale au avertizat persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă să fie extrem de prudente, pe fondul unei creșteri accentuate a tentativelor de fraudă, în special pe platformele online.
Pe măsură ce inteligența artificială și tehnologiile deepfake fac amenințările și mai greu de detectat, LinkedIn a investigat fenomenul și a descoperit că aproape unul din trei recrutori din Marea Britanie și Germania au fost victime ale furtului de identitate, folosit pentru a păcăli potențialii candidați.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion total de 4.000 de persoane și a fost prezentată publicației Europe in Motion.
Cum acționează escrocii
Cea mai frecventă tactică folosită de escroci este solicitarea unor plăți în avans, în special pentru locuri de muncă în străinătate care, în realitate, nu există.
Pretextele diferă, de la verificarea antecedentelor, taxe pentru obținerea vizei, costuri de training și onboarding, până la achiziționarea unor echipamente precum telefoane și laptopuri, notează Euronews.com.
43% dintre tinerii Gen Z aflați în căutarea unui loc de muncă în Marea Britanie au spus că au fost aproape să cadă victime unor astfel de fraude, iar 31% au declarat că au fost efectiv înșelați.
Cifrele sunt puțin mai mici, dar rămân semnificative în Germania, unde aproximativ unul din trei candidați Gen Z spune că a fost aproape de a fi păcălit.
Cine sunt cele mai vulnerabile victime
Temerile legate de lipsa locurilor de muncă cresc și mai mult riscul. Deși tinerii candidați au adesea competențe digitale solide, mulți ignoră în continuare semnalele de alarmă din cauza fricii de a pierde o oportunitate și a costului ridicat al vieții, ceea ce face ca membrii generației Z să fie de 3,7 ori mai predispuși să fie victime ale fraudelor decât cei din generația X, potrivit cercetării LinkedIn.
Acest lucru este în concordanță și cu alte rapoarte care arată că tinerii sunt grupul „preferat” al escrocilor.
„În întreaga Europă vedem o piață a muncii mai dificilă, cu recrutări în scădere în multe piețe europene. Acest lucru îi poate face pe cei aflați în căutarea unui loc de muncă mai vulnerabili”, a declarat Oscar Rodriguez, vicepreședinte Product Trust la LinkedIn.
„Presiunea timpului îi poate face pe candidați să rateze unele dintre semnalele de alarmă obișnuite, iar de aceea investim în instrumente și măsuri de protecție care să îi ajute pe utilizatori să ia decizii mai informate privind credibilitatea ofertelor și să analizeze mai atent fiecare etapă a procesului de căutare a unui job”.
În prezent, peste 100 de milioane de profesioniști și mai mult de 700.000 de recrutori și-au verificat profilurile pe LinkedIn.
La ce semnale de alarmă ar trebui să fii atent
Dincolo de solicitarea unor plăți în avans sau de lipsa unor informații suficiente pe parcursul comunicării, candidații ar trebui să fie atenți la recruiterii care cer informații sensibile prea devreme în procesul de selecție sau care pun presiune excesivă pentru luarea rapidă a unei decizii.
Mai presus de toate, este esențial să verifici site-ul oficial al companiei, existența reală a postului și identitatea recruiterului înainte de a merge mai departe cu aplicarea.
În cercetarea sa, LinkedIn a descoperit că aproape jumătate dintre recrutorii din Marea Britanie și Germania au fost contactați direct de candidați pentru a verifica dacă un post era autentic.
Cu toate acestea, majoritatea recrutorilor (67%) recunosc că a devenit mai dificil să construiască încredere.
Din acest motiv, „mulți sunt acum mai transparenți încă de la început în privința jobului, companiei și procesului”, spune Rodriguez, deoarece știu că aplicanții verifică mult mai atent autenticitatea ofertelor.
România, pe primul loc
Un alt studiu, realizat de Revolut, a analizat amploarea fraudelor legate de joburi raportate în mai multe țări europene.
Deși proporția nu este la fel de mare ca în cazul altor tipuri de fraude, precum cele legate de cumpărături sau investiții, aplicațiile false pentru locuri de muncă reprezintă totuși o parte semnificativă.
Romania se află pe primul loc, cu aproape un procent de 19% din toate fraudele raportate, urmată de Spania (12%) și Marea Britanie (8%), în timp ce majoritatea celorlalte țări se situează între 4% și 5%.
Totuși, impactul financiar este mult mai mare decât ar sugera simplul număr al cazurilor, reprezentând în medie 10% din toate pierderile provocate de fraude în țările analizate. În cele mai grave situații, fraudele legate de joburi reprezintă 20% din toate pierderile financiare provocate de escrocherii în Portugalia, 19% în Marea Britanie, 18% în Italia și 16% atât în Germania, cât și în România.
