„Vă spun din start, motive de îngrijorare nu există pentru Europa şi acest lucru ni l-a spus Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor de la Stockholm, ECDC, cum îl cunoaşte toată lumea, care a şi elaborat o evaluare de risc privind acest eveniment de sănătate publică internaţională, iar concluzia este că pentru Europa riscul este scăzut. Acel serotip de hantavirus, Andes, cum i se spune, de fapt Anzi, pentru că vine de la Anzii din Argentina şi Chile, spaţiul geografic unde a fost identificat acest virus, este singurul serotip de hantavirus care se pare că se transmite de la om la om, însă transmiterea nu este atât de facilă. Necesită un contact foarte apropiat, prelungit şi, în special, în spaţii închise. Aşa cum a fost fix pe vasul acela, foarte mulţi oameni înghesuiţi”, a declarat Aurora Stănescu, luni seară, la un post TV.
Virusul provine de la rozătoare care nu trăiesc în Europa
Virusul a pornit de la nişte rozătoare care nu trăiesc în Europa.
„Până la momentul actual, Centrul European de Control al Bolilor a anunţat existenţa deja a şase cazuri confirmate şi mai există încă două cazuri suspecte, deci sunt în testare, dar există şi trei decese în aceste cazuri. Rezervorul acestui hantavirus sunt nişte rozătoare mici, care nu există în Europa. Şi atunci nu există nici posibilitatea de a se transmite la om. Deci se transmite de la animal la om, cu specificitatea virusului care se transmite şi interuman, adică de la om la om”, a declarat Aurora Stănescu.
În România, un astfel de virus, dar cu alte specificaţii, a fost contractat de şase persoane în 2022.
„În România, să ştiţi, conform rapoartelor noastre de supraveghere a bolilor transmisibile, în 2022 au fost raportate şase cazuri de hantaviroză, evident cu un alt serotip, care este caracteristic Europei de Est şi Centrale, fără decese”, a mai spus Aurora Stănescu.
