"Moartea neagra" din 1347 si ADN-ul romilor din ROMANIA. Ce spune autorul roman al studiului pentru StirileProtv.ro
Un nou studiu, care a avut la baza analiza ADN-ului romilor care au migrat in Romania in urma cu peste o mie de ani, arata ca ciuma neagra a modificat semnificativ genomul uman.
De altfel, acesta este si motivul pentru care europenii au supravietuit acestei bacterii, informeaza lefigaro.fr, citat de Mediafax.
Ciuma neagra si-a lasat propria marca in genomul uman, favorizand indivizii purtatori ai unei anumite secvente genetice, se arata intr-un studiu realizat de o echipa internationala de cercetatori si publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences. (PNAS).
Raspandindu-se in Europa pe drumul matasii, prin Geneva, apoi Marsilia, in 1347, ciuma neagra a ucis o treime din populatia de atunci a Europei in mai putin de cinci ani. "Moartea neagra", cum a fost numita, a terorizat populatia, care vedea in aceasta boala mana diavolului, a evreilor sau a leprosilor. Boala era insa provocata de o bacterie - Yersinia pestis - si numai indivizii cei mai rezistenti scapau cu viata.
"Bolile infectioase, precum ciuma si holera, au modelat genomul nostru de-a lungul secolelor, favorizand anumiti indivizi", a explicat Norbert Gualde, specialist in imunologie la Universitatea Bordeaux-II. Aceasta selectie naturala ramane dificil de caracterizat, pentru ca exista o varietate mare de agenti patogeni, depinzand si de epoci si de variatii genetice.
Autorii noului studiu au gasit o metoda de a retrasa impactul ciumei negre asupra ADN-ului europenilor, luand ca model romii instalati in Romania. Potrivit acestui studiu, acestia au parasit nordul Indiei in secolul al XI-lea si s-au amestecat foarte putin cu populatia romaneasca in epoca. Romii si europenii din Romania, spun cercetatorii, posedau astfel caracteristici genetice distincte in perioada pandemiei.
Specialistii au analizat modul in care au evoluat genomurile, in cazul a trei populatii actuale: romanii de origine europeana, romanii de origine indiana, dar si un grup de 500 de indivizi din nordul Indiei. Ei au descoperit ca, la 1000 de ani dupa ce s-au separat, cele doua grupuri de romi aveau acelasi patrimoniu genetic, cu exceptia unui numar de circa 20 de gene care nu exista decat la romii si europenii din Romania.
Localizate pe cromozomul 4, trei dintre acestea sunt in mod particular interesante, pentru ca produc receptori membranari, TLR, care se fixeaza pe bacteriile patogene si declanseaza o reactie imunitara. Testand reactivitatea receptorilor pe Yersinia pestis, cercetatorii au constatat ca secventa genetica identificata de ei era cea mai eficace.
Favorizand supravietuirea indivizilor purtatori ai acestei secvente genetice, ciuma neagra a exercitat o presiune puternica de selectie asupra genomului europenilor in toate regiunile atinse de pandemie. Ipoteza este sustinuta de faptul ca populatiile indiene, chineze si africane - care nu au fost niciodata expuse unei pandemii de ciuma atat de violente - nu sunt purtatoare ale acestei secvente genetice.
Pentru a confirma aceasta idee, "va trebui sa ne asiguram ca aceste observatii nu au fost cauzate nici de amestecarea romilor cu europenii, nici de alte maladii infectioase", a spus Lluis Quintana-Murci, genetician de la Centrul National de cercetare stiintifica (Le Centre national de la recherche scientifique) si de la Institutul Pasteur din Franta.
Abordarea noului studiu este originala si indrazneata si se inscrie pe o cale care va permite, poate, intr-o zi vindecarea grupurilor de indivizi in functie de genomurile lor, mai spun specialistii.
Ce au in comun romii si romanii
Relatiile dintre romani si romi au fost in general subiect de comedie - sau tragedie. Acum au ajuns insa sa inspire si un studiu stiintific extrem de important.
Desi romii si romanii se lauda cu diferentele dintre ei, un lucru avem in comun si unii, si altii: genele care ne apara de anumite boli. Asta demonstreaza un studiu recent realizat de cercetatori din intreaga lume, inclusiv romani. Inca din veacul al XIV-lea, spun oamenii de stiinta, romanii si romii au dezvoltat, ca reactie la epidemia de ciuma din acea epoca, anumite gene care fac ca organismul sa fie mai rezistent la boli.
Desi suna foarte tehnic, descoperirea este extrem de importanta. Ea nu dovedeste doar ca specia umana evolueaza, nu ramane “asa cum a lasat-o Dumnezeu”, ci demonstreaza si ca diferite popoare sunt mai vulnerabile sau, dimpotriva, mai rezistente la anumite boli, in functie de istoria lor. Dar, in acelasi timp, pe langa partea medicala, studiul arata si cat de multe ii unesc si ii despart pe romani si pe romi, desi traiesc in aceeasi tara. Iar pentru unii, studiul e chiar “periculos” in ceea ce priveste relatiile dintre cele doua comunitati.
Studiul a aparut in numarul din 28 ianuarie 2014 al revistei “Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America”, publicatia oficiala a Academiei Nationale de Stiinte a Statelor Unite, care apare de un secol si a numarat printre redactorii sai sefi mai multi laureati ai premiului Nobel.
Gene made in Romania
Ideeea studiului – si coordonarea sa – i-au apartinut profesorului clujean Mihai Netea de la Universitatea Radboud din Nimjegen (Olanda). Acesta a vrut sa vada daca un grup de oameni afectat de o epidemie evolueaza, se modifica genetic astfel incat sa devina mai rezistent la aceasta, dar si sa identifice clar genele care produc aceasta rezistenta la boli. Dar, cum astfel de schimbari nu au loc in luni sau ani, avea nevoie de un caz istoric. Si s-a gandit la o situatie chiar din tara sa.
Pe teritoriul actual al Romaniei traiesc impreuna de sute de ani, poate chiar de un mileniu, doua grupuri etnice distincte si care de-au lungul timpului s-au mentinut separate, romanii si romii. Cei dintai sunt autohtoni, „de-ai locului”, cei din urma se presupune ca au venit din nord-vestul Indiei pe la anul 1000. Ceea ce inseamna ca genetic intre romani si romii sunt anumite diferente, romii fiind mai apropiati – dupa cum au stabilit recent oamenii de stiinta – de populatia din nord-vestul Indiei. Pe de alta parte, daca profesorul Mihai Netea avea dreptate, insemna ca romii ar fi trebuit sa aiba in comun cu romanii si anumite gene care sa-i faca rezistenti la boli specifice acestei parti a Europei, dar care nu exista in India.
In jurul anului 1350, pe meleagurile noastre a ajuns cea mai devastatoare epidemie din istorie, cea de ciuma, cunoscuta mai ales drept „Moartea Neagra”. Desi venita din Asia, epidemia nu a ajuns in India, in schimb in Europa a ucis o treime sau chiar mai mult din populatie si a continuat sa reizbucneasca periodic pe continentul nostru pana acum 200 de ani. Ceea ce inseemna ca, daca ideea profesorului roman era corecta, atat romanii cat si romii ar fi trebuit sa aiba anumite gene care sa-i faca mai rezistenti la ciuma, dar in schimb populatia din nord-vestul Indiei din care descind romii nu ar avea aceste gene.
Misterul ciumei care a devastat Europa, descifrat de savantii englezi
Epidemia care ne-a unit
Asa ca un colectiv de cercetatori, reunind specialisti din Olanda, Spania, Romania si India in frunte cu Mihai Netea a analizat peste 196.000 de date din genomul uman, comparand ADN-ul catorva sute de voluntari din Romania (romani si romi) si din nord-vestul Indiei. Concluzia: desi romii din Romania si indienii sunt foarte apropiati genetic, exista o diferenta fundamentala intre genomurile celor doua populatii: 20 de gene pe care romii le au in comun cu romanii, dar nu si cu „verii” lor din nord-vestul Indiei. Aceste gene, dupa cum au dovedit alte teste, produc o reactie de aparare a organismului la diverse boli, printre care si ciuma.
Mai mult, aceste gene apar si la alti europeni ai caror stramosi au trecut acum sase veacuri si jumatate prin „Moartea Neagra”. In schimb, ele lipsesc la persoane provenind din China sau din Africa, unde teribila epidemie de ciuma nu a ajuns.
Ce inseamna aceasta descoperire
Profesorul Mihai Netea a explicat pentru www.stirileprotv.ro importanta descoperirii sale: „Aceste efecte descoperite de noi pe sistemul imun sunt foarte puternice. Ne ajuta sa intelegem pe de o parte cum a evoluat sistemul imun la populatiile din Europa si in al doilea rind, care sunt factorii importanti pentru apararea imuna contra infectiilor. In consecinta, pornind de aici putem sa explicam si care este cauza pentru care anumite populatii sunt mai rezistente (sau mai susceptibile) pentru infectii, dar si pentru anumite boli autoimune (fiindca aceleasi mecanisme sunt implicate si in aceste boli).”
E adevarat ca studiul nu ne va ajuta efectiv sa ne ferim de anumite maladii, ne-a explicat profesorul originar din Cluj, dar „intelegind care sunt factorii importanti pentru aceste infectii putem sa dezvoltam in viitor noi terapii pentru aceste boli in care imunitatea joaca un rol important.”
Violenta la adolescenti, produsa de o mutatie genetica?
Nu toata lumea este de acord insa cu studiul iar motivele nu tin neaparat de medicina. Geneticieni citati de revista Science spun ca e posibili ca de fapt aceste gene sa fi fost specifice doar romanilor iar ulterior, in urma casatoriilor intre acestia si romi, sa se fi transmis. Si istoricii ar putea avea critici: primul document care vorbeste despre romi pe meleagurile noastre dateaza la cateva decenii dupa epidemia de ciuma, tocmai din anul 1385.
Un studiu periculos?
Am vrut sa vedem ce opinie au reprezentantii comunitatii rome. Antropologul si jurnalistul Ciprian Necula, managing partner al KCMC, o organizatie care realizeaza proiecte sociale pentru romi, este sceptic in legatura cu acest studiu. El spune ca nu avem suficiente dovezi ca romii vin din India dar si ca viata, domeniul de studiu al biologiei, „nu poate fi impartita pe criterii subiective precum cele etnice”. De asemenea, exclude ideea de „puritate biologica”. „Asa ceva nu exista nici in cazul romilor, nici in cazul romanilor”, spune Ciprian Necula, „atat unii cat si altii s-au amestecat constant cu alte grupuri etnice, inclusiv intre ceo. Moldovenii sunt mai romani decat ardelenii? Oltenii sunt mai bruneti pentru ca au aceeasi origine etnica cu ardelenii?”
In calitate de antropolog, Ciprian Necula crede ca studiul este chiar foarte periculos. „Astfel de studii sunt o perturbare metodologica a ceea ce unii cred ca este stiinta. Ma asteptam ca cei care fac cercetare in biologie sa fi invatat din experienta inceputului de secol XX, cand biologia a contribuit remarcabil , la moartea a milioane de oameni atunci cand se cauta rasa perfecta, atunci cand aveam etnicii nascuti inferiori si altii superiori. Biologia poate studia omul, nu diviziunile omului subiective, construite, politice, istorice si irelevante pentru stiinta respectiva. Etnicitatea - poate fi un subiect de studiu fara implicati cu risc deontologic si etica profesionala in antropologie, etnologie, stiinte politice, sociologie si studii culturale, muzicologie etc. Din punctul meu de vedere, acest studiu e o mondenizare a stiintei sociale amestecata cu metode biologice. Periculos, foarte periculos.”
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: Pro TV
Etichete: romani, boli, medicina, romi, genetică, ciuma, etnie,
Dată publicare:
05-02-2014 09:50
