FOTOREPORTAJ. A treia migratie a tiganilor spre Vest. Declaratiile dure ale Frantei in 2012

30-12-2012 | 14:02

"Franta nu mai poate primi toata mizeria din Europa". Este poate una din cele mai dure si rasiste declaratii facute de un oficial, la adresa unei etnii, in anul 2012.

Stirileprotv

In septembrie, ministrul de interne al Frantei soca continentul cu un joc de cuvinte nu foarte inspirat, in care se arata foarte decis, sa “rezolve pentru totdeauna problema tiganeasca”.

Mai exact, sa scape de valurile de rromi care le-au invadat teritoriul in ultimii ani.

"Astazi, nu putem sa ne permitem sa primim toate aceste populatii care sunt condamnatii pamantului, care sunt hartuite in tara lor, care sunt discriminate. Franta are partea sa in materie de azil, in materie de insertie, dar mesajul este clar: fermitatea", declara Valls.

"Nu putem accepta ca aceste populatii sa fie alungate din tara lor, mutate" si sa vina in Franta "pentru a se refugia in conditiile in care nu pot sustine o activitate economica", a adaugat si presedintele francez.

"Sunt 15.000 de romi in Franta, ei nu au venit in patru luni. Ministrul de Interne si-a facut tema: a aplicat deciziile justitiei si in acelasi timp a relocat (romii) in masura in care este posibil sau i-a repatriat in tara de origine", spunea presedintele Hollande, la scurta vreme dupa ce castiga alegerile prezidentiale.

La cateva zile dupa aceste pozitii exprimate oficial, Ministerul de Interne al Frantei pornea o noua campanie de daramare a taberelor de tigani din marile orase ale Frantei.

Nu era prima initiativa de acest fel. Pe vremea cand era presedinte, Nicolas Sarkozy lua aceeasi atitudine, cu argumentul ca vede o conexiune intre rromi si infractionalitate.

Spusele sale la adresa tiganilor au facut inconjurul presei, declaratiile au fost prelute si comentate de AFP si WALL STREET JOURNAL.

Dar este expulzarea tiganilor in tarile de origine o solutie care sa functioneze? Ministerul de Interne francez nu pare sa aiba alte optiuni.

"Se instaleaza pe Champs Elysees. Stau in apropiere de poarta Brandenburg din Berlin sau in scuar la Alexanderplatz. Multe femei rome poarta cu ele copii si cateva au cartoane prin care cer bani. Stau pe scari in statiile de metrou pe Avenue Louise din Bruxelles. Se ingramadesc la intrarile in Gare du Nord din Paris", preciza BBC News Online

CAT DE BUNA ESTE VIATA TIGANILOR IN TABERELE DIN PARIS?

In 2007, foto-reporterul Stephanie Regnier Molina petrecea 2 ani intr-o satra de tigani din Franta, din dorinta de-a surprinde, in imagini, povestea rromilor plecati din Romania in cautarea vietii decente.

Fotografiile starneau ecouri in presa din Franta. In Romania, insa, privelistea pare sa fie una comuna.

"Traiesc in satra, merg cu galetile in cautare de apa si spera ca ziua de maine va aduce ceva mai bun. Caravanele tiganilor romani stau ilegal aici. Acesti oameni nu au depus niciun act prin care sa solicite obtinerea unui loc de munca, tocmai pentru ca nu exista nicio autoritate care sa se ocupe de o astfel de documentatie", nota Molina.

"Agentia Nationala care se ocupa cu populatia imigranta din Franta vine in fiecare zi in locurile ocupate de tigani si incearca sa ii convinsa sa se intoarca in Romania. Autoritatile franceze le-au oferit si bani numai sa paraseasca tara. Familiile de tigani sunt derutate si multe refuza sa plece. Care sa fie oare diferenta dintre traiul printre straini si cel din tara de unde au venit?", mai nota in 2007 fotograful.

Saracia şi rasismul par sa fie principalele cauze ale deplasarii populatiei rrome in Europa, potrivit unui studiu al Agentiei europene pentru drepturile fundamentale.

Potrivit studiului, in cazul tiganilor care provin din Romania si Bulgaria principala motivatie este imbunatatirea conditiilor de viata si posibilitatea ca fiii lor sa poata merge la scoli mixte.

Experienta migratiei romilor "trece de la integrare la disperare", din moment ce conditia lor de cetateni europeni ii lasa in afara ariei politicilor de sprijin destinate imigrantilor, astfel ca eforturile pentru integrarea reala a acestei comunitati nu sunt frecvente.

Studiul noteaza faptul ca, de cele mai multe ori, raspunsul autoritatilor fata de problema rroma este adoptarea unor masuri de securitate fata de acestia.

ISTORICI: Tiganii sunt la al treilea val de migratie spre Vest. Marile democratii nu par sa aiba solutii pentru tiganii din Romania si Bulgaria

Istoricii atrag atentia ca tiganii nu merg in valuri pentru prima oara in Vestul continentului. Plecarile lor nu sunt altceva decat o istorie care se repeta, e drept, intr-o alta epoca, o epoca a liberei circulatii in tarile Uniunii Europene, spun cei care au studiat fenomenul.

Istoria vorbeste despre alte doua mari migratii ale tiganilor: prima in secolele XIV-XVI, iar cea de-a doua la sfarsitul secolului XIX, inceputul secolului XX. Peste ani, cel mai probabil, manualele de istorie vor prezenta ceea ce se intampla acum ca fiind o a treia mare migratie a rromilor catre Occident.

Cand, cum si de ce au migrat tiganii in Europa?

Prima migratie a tiganilor in Europa de Vest a inceput in secolul XIV, cand turcii au cucerit portul grecesc Gallipoli. Ascensiunea triburilor nomade indiene a fost strict legata de victoriile turcesti si de formarea Imperiului Otoman. Se spune despre tigani ca au prosperat in interiorul lui.

Ei au ajuns pe teritoriul francez in secolul al XV-lea, insa abia pe la sfarsitul secolului XIX autoritatile si-au indreptat atentia catre “musafiri”.

Eliberati din robie, tiganii din Tarile Romane au ajuns in Franta, dar si in alte tari din Europa de Vest. Unii istorici spun ca plecarea lor peste granita a fost tacit incurajata de autoritatile romane de la acea vreme.

Al Doilea Razboi Mondial avea sa schimbe dramatic soarta tiganilor din Franta. Acestia, impreuna cu restul strainilor, au fost primele victime ale razboiului de pe teritoriul francez.

Banuiti de spionaj, ei au fost exclusi din societate si exilati.

Scriitorul si istoricul David M. Crowe nota in lucrarea sa ,"A History of the Gypsies of Eastern Europe and Russia", ca in 1940, inaltul comandament german din Franta a cerut transferul „tiganilor”, care se gaseau in zona ocupata, in lagarele pazite de politia franceza. Abia catre sfarsitul razboiului, ei au fost lasati sa paraseasca zonele aflate sub control permanent.

Al doilea val migrator al tiganilor a avut loc la mijlocul secolului XIX

Caldarasii, lovarii si alte grupuri de romi din Europa Centrala si de Sud-Est au plecat spre Vest si, in cele din urma, au ajuns in America si Australia.

Acest al doilea val de imigrare este rezultatul schimbarilor sociale profunde, mai ales abolirea robiei in Valahia si Moldova, ca si industrializarea care i-a urmat.

Cam 80% din numarul tiganilor care locuiesc astazi in Europa de Vest vorbesc dialecte ale limbii rromani.

Tigan sau rrom? Marginalitate si sclavie sau o noua identitate pentru aceasta etnie minoritata?

Termenul de tigan reprezinta cuvantul romanesc folosit pentru populatia de origine indiana care a trait pe pamantul nostru. Cu aceasta denumire apar acesti oameni in toate documentele istorice.

Numele „rrom" a aparut mult mai tarziu. Termenul a fost introdus in anii '30 ai secolului trecut. A existat atunci, in tara noastra, o miscare rroma, un grup de intelectuali care au incercat sa modernizeze aceasta etnie din toate punctele de vedere.

Ei au venit cu numele „rrom" si au reusit, partial, sa il si impuna. Acestia respingeau numele de „tigan" deoarece ducea cu gandul la o istorie de marginalitate si de sclavie, pe cand termenul „rrom" insemna o etapa noua in istoria acestei populatii.

"Vietiile lor sunt marcate de saracie si umilinta". Presa internationala despre situatia actuala a tiganilor din Franta.

In ultimii doi ani de zile, autoritatile franceze au incercat sa scape cat mai repede posibil de aceasta etnie, care, spun ei, pare sa fi pus stapanire pe intregi regiuni din Franta.

Numeroasele reactii care au aparut in ultima perioada in presa internationala vin ca urmare a declaratiilor extrem de dure facute de ministrii si presedintele francez.

Postul de televiziune britanic BBC arata ca desi exista si alte tari care au luat masuri impotriva romilor, cum ar fi Danemarca, Suedia sau Germania, actiunea Frantei a cauzat cele mai mari controverse.

CNN explica faptul ca romii sunt un grup de persoane marcate de saracie si care traiesc in special in sudul si estul Europei. Adeseori numiti "tigani", ei locuiesc in corturi sau rulote si au fost persecutati de-a lungul istoriei.

Vicepresedintele Ligii drepturilor omului din Franta, Malik Salemkour, a declarat pentru CNN ca expulzarea romilor este inutila pentru ca nu exista garantii pentru cei repatriati.

"Cei care inca mai au o casa acolo se pot intoarce, dar multi dintre ei nu au un adapost in Romania sau Bulgaria, asa ca stau in Bulgaria sau Bucuresti doar pentru cateva zile", a explicat el, adaugand ca acestia se vor intoarce in Franta in zilele urmatoare, pentru ca acolo este viata lor.

Ceea ce se va si intampla, cel mai probabil.

Autor: Rocsana Mihăloni, editor www.stirileprotv.ro