Anii de exil. 30 decembrie 1947, anul în care Regele Mihai a fost obligat să îşi părăsească ţara

×
Publicitate

30 decembrie 1947 este ziua în care regimul comunist, criminal, impus de Moscova a început să lucreze la mutilarea unui întreg popor.

Este data la care tânărul Rege Mihai avea să semneze în stare de arest documentul de abdicare la tron, cel care l-a trimis într-un lung şi chinuitor exil.

Premierul Petru Groza şi secretarul general al PCR, Gheorghe Gheorghiu-Dej, au pus în aplicare planul ruşilor de abolire a regalităţii la Bucureşti.

În vârstă de doar 26 de ani, Mihai I şi mama sa, Regina Elena, au fost alungaţi din țara pe motiv ca monarhia pune piedici democratizării României.

Impreuna cu mama lui, Regina Elena, a plecat spre Peles pentru a-si impacheta doar lucruri de strica trebuinta, dupa cum ii impusese noua clasa politica.

"Pe mine m-au lasat sa iau, dar pe mama au urmat-o in fiecare camera "

Pe 3 ianuarie se aflau in trenul regal, iar vagoanele erau pline de soldati care le controlau bagajele in cautarea unor comori asunse. Spunea mai tarziu ca, atunci cand a iesit din tara, a simtit ca a iesit dintr-un infern al tuturor si a intrat in unul rezervat numai lui: pentru ca singuratatea, in exil, a fost greu de indurat.

Pe principesa Ana de Bourbon avea sa o reintalneasca mai tarziu, pentru a nu alimenta zvonurile comuniste care justificau plecarea lui de refuzul principesei de a trai in Romania. S-au revazut la jocurile Olimpice de Iarna de la St.Moritz, cand au petrecut cateva zile impreuna.

La scurt timp vorbeste pentru prima data cu presa si spune in ce conditii a fost obligat sa abdice, dupa care impreuna cu mama sa, Regina Elena, pleaca in Statele Unite ale Americii, unde spera sa primeasca sprijin pentru a se intoarce in tara pe tron, insa ajutorul american intarzie sa apara

Pe 10 iunie1948 se casatoreste cu principesa Ana de Bourbon Parma la Atena. Guvernul communist ii retrasese deja cetatenia romana lui si altor 34 de colaboratori, dupa care au nationalizat toate proprietatile legale.

Rudele miresei nu iau parte la ceremonie pentru ca Regele Mihai n-a fost de acord ca slujba sa fie tinuta in rit catolic si nici cu cealalta conditie a Bisericii care ii cerea sa-si botezeze copiii in acelasi cult.

Dupa casatorie, cei doi se stabilesc in casa reginei mama Elena, in vila de langa Florenta, unde ea si-a trait perioada de exil. Se muta apoi intr-un apartament modest cu doua dormitoare in Lausanne, unde vin pe lume primele trei fiice Margareta, Elena si Irina.

Ulterior, se stabilesc in Anglia, unde vor locui sase ani. Ca sa aiba o sursa de venit, infiinteaza o ferma de pui si construiesc un atelier de tamplarie.

Pasiunea pentru aeronave avea sa-i aduca in 1956 un contract cu compania Lear Jeats and Co. Se muta cu familia la Versoix, langa Geneva. Aleg insa ca ultimele doua fiice sa se nasca in afara Elvetiei.

Fetele au primit cea mai buna educatie, insa mai tarziu principesa Margareta avea sa povesteasca cu regret ca le lipseau iesirile cu tinerii de varsta lor.

In 1958 Regele pune punct colaborarii cu compania aeriana si infiinteaza o companie de electronica si mecanisme automate care merge bine pana in 1964, cand din cauza concurentei decide sa o inchida si face cursuri de brooker la Bursa din Wall Street.

In tot acest timp, Regele tinea legatura cu Comitetul National Roman format dintr-o serie de personalitati romanesti din exil, iar in fiecare an, pe 31 decembrie, Regele isi transmitea mesajul la Romania Libera, insa ascultatorii stiau prea putine lucruri despre viata familiei sale din exil.

Relatia cu Romania si-o pastra si prin credinta. De Pasti si de Craciun mergea impreuna cu fiicele sale la Atena, pentru a se bucura de sarbatori in rit ortodox. Si tot ca sa-si astampere dorul de casa, cand se mutau intr-o casa noua prima piesa pe care o ascultau era Poema lui Enescu.

Dupa 18 de casnicie aveau sa se casatoreasca si in rit catolic, punand capat rupturii pe care Regina o resimtea fata de Biserica in sanul careia fusese botezata. Intre timp Regele isi cultiva pasiunile: fotografia si masinile.

Cat timp a stat in Elvetia a refacut integral 9 masini originale Ford sau Willis. Pe doua dintre ele I le-a daruit sotiei sale.

Regele si Regina se aflau in casa lor de la Versoix cand a izbucnit Revolutia din 1989. Alaturi de ei se afla Principesa Margareta, care renuntase  la cariera de la Natiunile Unite ca sa se alature Regelui care-si dorea sa ajute Romania in drumul spre democratie.

Intrebat mai tarziu de ce n-a plecat spre Romania imediat, regale avea sa spuna " desi am asteptat clipa asta 42 de ani nu pot merge acolo fiindca tinerii nu si-au dat viata in acele zile pentru mine".

Raspunsul avea sa vina de la Regina Ana care a explicat ca Regele a avut maretia sa astepte, constient fiind ca romanii au nevoie de timp pentru a intelege ce s-a intamplat cu adevarat in momentul abdicarii. 

Articol recomandat de sport.ro
Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia
Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia
Citește și...
Femeile din viaţa Regelui Mihai. Principesa Elena a Greciei şi Danemarcei, mama care şi-a dedicat viaţa fiului ei

"O mamă care mă făcea să râd". Aşa o descria Mihai pe principesa Elena a Greciei şi Danemarcei. O femeie bună, generoasă, sensibilă, dar mai ales o mamă care şi-a dedicat viaţa fiului ei.

Imagini de la ceremoniile funerare regale din România. Sicriul cu Regele Ferdinand, lăsat deschis

De-a lungul unui secol de istorie a României, ceremoniile funerare regale au impresionat prin amploarea şi solemnitatea lor.

Prințul Filip, interviu exclusiv pentru John Florescu: "A cunoscut-o pe Ana la nunta mea. Nu ştiam ce se înfiripă între ei"

Prinţul consort Philip, Duce de Edinburgh, soţul Reginei Elisabeta a Marii Britanii şi tatăl printului Charles, vorbește pentru prima dată despre vărul său, Regele Mihai.

Recomandări
PSD a decis să își asume guvernarea, fără voturile necesare. Un singur partid l-ar susține pe Grindeanu premier

Sorin Grindeanu sau un premier independent este concluzia la care au ajuns cei peste 200 de lideri social-democrați reuniți, luni, la Sinaia. 

Prima reacție a șefului SPP, Lucian Pahonțu, la acuzațiile privind Revoluția și Mineriada: „Nu am participat la represiune”

Şeful SPP, Lucian Pahonţu, a reacționat luni la acuzaţiile care i s-au adus, afirmând că nu a desfăşurat niciodată activităţi care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de „poliţie politică” şi are speră că acest aspect va fi evidenţiat de CNSAS.

Noi reguli pentru șoferi. Ce vor trebui să facă dacă trece o ambulanță. Se poate ajunge la suspendarea permisului - Proiect

Amenzi de până la 1.000 de lei și permisul suspendat 30 de zile. Sunt sancțiunile pentru șoferii care nu știu sau nu vor să le facă loc în trafic echipajelor de intervenție. Noul proiect prevede și reguli despre cum trebuie eliberat culoarul de salvare.