Acest vot, care mai trebuie confirmat de Senat pentru ca textul să intre în vigoare, survine într-un moment deosebit de sensibil în relaţiile dintre Madrid şi Rabat, marcat de afluxul a zeci de mii de migranţi dinspre Maroc în exclava spaniolă Ceuta la sfârşitul lunii iulie.
Proiectul prevede acordarea cetăţeniei spaniole persoanelor născute în fosta colonie Sahara Occidentală înainte de 29 septembrie 1977 (considerată sfârşitul procesului de decolonizare) şi copiilor lor.
Numărul exact al potenţialilor beneficiari nu este cunoscut, dar, conform unor estimări, ar putea ajunge la 80.000 şi urca la aproape 200.000 dacă sunt incluşi şi descendenţii.
Conflictul din Sahara Occidentală, fostă colonie spaniolă considerată 'teritoriu non-autonom' de către ONU în absenţa unei reglementări definitive, opune de peste 45 de ani Marocul şi Frontul Polisario, susţinut de Algeria.
Frontul Polisario, mişcarea de independenţă din Sahara Occidentală, cere un referendum de autodeterminare, în timp ce Rabatul, care consideră teritoriul deşertic ca fiind al său, propune o autonomie sub suveranitatea sa.
Chiar dacă Madridul susţine soluţia marocană la aceasta problemă încă din 2022, unii analişti considera că criza din Ceuta ar fi putut fi orchestrată de Maroc ca un mesaj transmis Spaniei în urma vizitei prim-ministrului Pedro Sánchez în Algeria în iulie.
În acest context, iniţiativa de a acorda cetăţenia spaniolă persoanelor născute în Sahara Occidentală divizează opinia publică din Maroc, deşi nu a provocat încă nicio condamnare oficială din partea guvernului.
