×

„Delta, paradisul sub asalt” - Delta Dunării, comoara României, batjocorită de interese și de nepăsare

„Rezervația Deltei sufocate”, partea I. Echipa a mers în Delta Dunării, o comoară a României, intrată în patrimoniul mondial UNESCO, batjocorită de interese strâmbe și nepăsare.

Acolo, un dezvoltator a reușit să ridice vile de lux pe o plajă protejată, la Corbu. Apoi intrăm în inima Deltei, unde lacuri de o frumusețe rară au început să sece pentru că lucrări banale de decolmatare întârzie cu anii. Primul popas e, însă la Vadu unde un contract pentru refacerea plajelor, adminstrate de Apele Române, distruge kilometri întregi din zona de strictă protecție Grindul Chituc, protejată de Administrația Deltei. Am mers cu dovezile la ministrul mediului, care susține că va face o sesizare penală.

Echipa a început incursiunea la Vadu, în zona Strict Protejată Grindul Chituc. O zonă strict protejată, într-o zona protejată, care face parte dintr-un sit patrimoniu mondial UNESCO. Nivelul maxim de protecție pe care îl poate oferi statul român. Limba îngustă de nisip care separă apele Lacului Sinoe de Marea Neagră este un sanctuar al naturii, iar intervenția omului este interzisă, tocmai pentru a proteja plantele și a le oferi un refugiu păsărilor și mamiferelor. Nici măcar turiștii n-au voie să intre pe aici.

Paul Angelescu: Suntem în Delta Dunării, într-una dintre cele mai protejate zone ale Deltei, iar în acest moment utilajele fac prăpăd pe aici. Contractantul și-a asumat, prin contractele semnate, că ar fi trebuit să lucreze cu toate utilajele să le ducă și să le aducă numai pe apă pentru a nu asista la astfel de scene în care buldozerul distruge efectiv zona protejată.
 

Delta Dunării, comoara României, batjocorită de interese și nepăsare
 

Utilajele aparțin firmei constănțene Daf Trans, o companie abonată la contractele cu statul. Daf Trans este subcontractor al companiei austriece Strabag, care a câștigat contractul pentru refacerea Stăvilarului de la Edighiol licitat de Apele Române.

Citește și
RTI
„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 3 aprilie 2022

Șantierul se află la 20 de kilometri de Vadu. Tocmai pentru că singura cale de acces străbate Grindul Chituc, Apele Române au prevăzut bani în contract pentru transportul utilajelor și materialelor pe apă, nu pe uscat, pe unde ar fi mai ieftin. Același lucru îl prevede și avizul obținut de Daf Trans de la Administrația Deltei. Totul se duce pe apă până la organizarea de șantier, iar utilajele au voie doar în interiorul organizării pe o suprafață mică, de câteva mii de metri pătrați.

Paul Angelescu: Uite câte urme de utilaje grele, de excavator.

Aceasta este o distrugere efectiv a Deltei pe o lungime de zeci de kilometri. După ce a câștigat licitația, în loc să o ia pe mare, constructorul a băgat excavatoarele în zona strict protejată, a consolidat și a lărgit un drum îngust de acces și a distrus vegetația și grindul. Aproape zilnic, camioanele străbat grindul, iar buldozerele intră cu lama în vegetație.

Muncitorii trimit echipa să discute cu șefii lor. Doar că paznicul le interzice să intre pe șantier, iar șefii lui nu vor să dea explicații. Totul se întămplă sub nasul angajaților de la Apele Române, instituția care administrează contractul și care plătește firmele să ducă totul pe mare. Apele Române au un canton fix la intrarea în șantier unde, câțiva oameni fac permanența și văd tot ce se întâmplă fără să miște un deget. Se dă alarma că se filmează, iar buldozerul și camioanele se retrag rapid din zona protejată înapoi în organizarea de șantier. Din informații, sutele de stabilopozi și restul materialelor au fost aduse cu camioane prin grind și nu cu barje pe apă. Echipa sună la Apele Române, care ridică din umeri și le cere să le scrie un e-mail. Trimit pozele și ministerului Mediului și solicită un control. Câteva ore mai târziu apare o mașină a Gărzii de Mediu Tulcea. Inspectorii trimiși să constate neregulile pe care echipa le-a sesizat, vor să-i amendeze tot pe ei.

Dialog inspectori Garda de Mediu Tulcea - Paul Angelescu:

„Și mă amendați dumneavoastră sau cine mă amendează?

Și noi putem să vă amendăm, dar eu întâi vă avertizez. Sunteți în zonă strict protejată, fără permis de acces pentru auto riscați să vi se confiște mașina, să luați amendă și pentru filmat și pentru acces de persoane de auto.

Am înțeles. Eu vă spun că din interes public justificat vreau să merg cu dumneavoastră. Dumneavoastră îmi spuneți că o să îmi luați mașina?

Cum să mergeți cu noi? N-aveți cum să mergeți dumneavoastră cu noi.

După dumneavoastră, dar unde o să mergeți? Știți unde e locul? În loc să mă întrebați dacă nu cumva aș putea să vă dau filmări cu excavatoarele care, între timp au plecat, adică n-ar fi mai util să mă întrebați dacă pot să vă ajut cu filmări, dacă pot să vă ajut cu poze?

Avem purtător de cuvânt.

Dar pe dumneavoastră, care faceți un control acum, nu vă ajută filmări și poze?

Nu fac niciun control deocamdată acum, da?

Dar eu vă spun că am filmări și poze cu niște excavatoare care sunt la trei kilometri de de șantier și sunt cu lama într-o zonă strict protejată, vă interesează să le primiți?

O să vedem.

Au plecat între timp, până ați venit. Știți unde să, ajungeți, știți unde-i locul, nu vreți să vă spun?”


Cei doi inspectori își văd mai departe de drum. Pe traseu se întâlnesc cu șefii muncitorilor pe care îi lasă să treacă. Apoi depășesc, fără să oprească, locul unde au surprins utilajele în zona strict protejată. Când ajung la organizarea de șantier, totul este închis. Echipa reușește să facă câteva poze și pleacă.

Paul Angelescu:Au vorbit cu muncitorul de pe buldoexcavator și au plecat pentru că n-au mai găsit pe nimeni, șef de șantier sau responsabil de la care să afle informații.
 

Rezervația Biosferei Deltei Dunării, o zonă care ar trebui păzită de Garda de Mediu
 

Încearcă din nou să le explice că, în loc să fotografieze un gard și niște containere încuiate, ar trebui să pozeze urmele șenilelor din zona protejată. Nu îi bagă în seamă. Un contract prost administrat al Apelor Române, distruge o zonă strict protejată a Rezervației Biosferei Deltei Dunării, care ar trebui păzită de Garda de Mediu. Administrația Deltei a dat două amenzi și atât. Garda de Mediu le poate confisca utilajele, dar spune că nu i-a prins niciodată în zona interzisă. Toate cele trei instituții sunt în subordinea Ministerului Mediului. Merg cu filmările la ministrul Barna Tánczos.

Paul Angelescu: Aveau sau nu ce să caute acele utilaje de mare tonaj în zona strict protejată?

Barna Tánczos, ministrul Mediului: Autorizațiile sunt emise pentru lucrul pe apă pentru acele transporturi, pentru acele deplasări cu mijloace de mare tonaj, cu mijloace care fac drum așa cum am văzut în acele filmări. Nu există nicio autorizație, compania a fost sancționată de mai multe ori pentru nerespectarea autorizației. Urmează ca în baza acestor filmări și în urma sesizării pe care ați făcut-o, controlul la acest nivel deja să însemne plângeri penale.

Paul Angelescu: Din comportamentul inspectorilor Gărzii de Mediu, senzația mea este că s-a încercat o mușamalizare.

Barna Tánczos, ministrul Mediului:Nu aș putea să trag eu concluzia aceasta, concluzie de mușamalizare sau ne-mușamalizare. Un lucru este cert, este inacceptabil și inadmisibil modul în care s-a purtat acel domn pentru că, în calitate de reprezentant al autorității de control, ar trebui să folosească toate informațiile și să facă control riguros în asemenea situație. Prima dată a fost o amendă de 60.000 de lei, după care, la a doua încălcare a legii, a fost o amendă de 100.00. La a treia, cu siguranță, se va lăsa cu plângeri penale.
 

Promisiuni...
 

Ministrul promite că va trimite corpul de control. N-a făcut-o, cum n-a făcut nici plângere penală. Echipa se întoarce două luni mai târziu să vadă cum își protejează statul român cea mai valoroasă zonă din Deltă, după ce au semnalat neregulile la cel mai înalt nivel. Peste alți 500 de metri trece și al treilea camion, iar la scurt timp vine al patrulea. La un kilometru de șantier, un greder nivelează drumul în urma camioanelor și mai șterge din urme. Echipa urmărește din dronă pe kilometri întregi în interiorul zonei de strictă protecție. Între timp, pe drum se formează coloană de camioane. Mergem și la Administrația Deltei, care susține că monitorizează constant lucrările.

Paul Angelescu: Cum de ei, timp de patru luni, n-au mai văzut niciun camion pe acolo?

Viorica Bîscă, director executiv ARBDD:Bănuiesc că nu este o întrebare la care vă pot răspunde eu, cum n-au văzut inspectorii din zonă. Nu au raportat până acum trecerea altor camioane.

Grindul se întinde pe zeci de kilometri și, la prima vedere, este greu de monitorizat. Însă accesul în grind se face pe o singură intrare, cu o barieră care ar trebui să stea închisă cu lacăt. Noi am găsit-o de fiecare dată deschisă, iar camioanele vin și iau materiale de fiecare dată din același loc, de lângă fostul combinat de la Vadu, unde e un munte de bolovani.

Paul Angelescu: Era un lucru extrem de simplu de constatat și în petru luni, totuși, nimeni nu l-a constatat.

Viorica Bîscă, director executiv ARBDD: Nu.

Paul Angelescu: Și cum vi se pare lucrul asta?

Viorica Bîscă, director executiv ARBDD:Este un fapt.

Paul Angelescu: În afară de faptul că este un fapt, ca director executiv, repet, trec șenile și camioane și lame de excavator printr-o zonă strict protejată.

Viorica Bîscă, director executiv ARBDD: Nu pot decât să repet colegilor mei de la comisariat să întărească supravegherea acelei zone.

Supravegherea ar fi simplu de întărit cu o dronă. În 2015, Administrația Deltei a cumpărat o dronă ultra performantă pe care a dat, atenție, 50.000 de euro.

Viorica Bîscă, director executiv ARBDD: A fost achiziționată pe un proiect România Ucraina Moldova, în momentul de față nu se ridică, nu este funcțională.

Echipa întreabă unde este drona și dacă o poate filma. Au găsit-o până la urmă într-un colț al magaziei. N-a mai fost folosită de un an și jumătate. Angajații administrației spun că s-au stricat acumulatorii și n-au avut de unde să cumpere alții noi.

Viorica Bîscă, director executiv ARBDD:De foarte puțin timp a primit de la achiziții 2-3 drone de mici dimensiuni pe care le-a dat deja la comisariate.

Echipa trimite din nou pozele și lui Barna Tánczos. Ministrul îi anunță la sfârșitul zilei că, din nou, inspectorii au fost și n-au găsit nimic în neregulă. A fost contactat atât Daf Trans cât și Strabag pentru un punct de vedere. Nu au răspuns.

 

 

 

Citeste și...
„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 15 mai 2022
„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 15 mai 2022

„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 15 mai 2022

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 3 aprilie 2022
„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 3 aprilie 2022

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 3 aprilie 2022

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 27 martie 2022
„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 27 martie 2022

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 27 martie 2022

„România, te iubesc!”, Război pe frontul economic, emisiunea integrală din 20 martie 2022

Război pe frontul economic, o anchetă semnată de Paul Angelescu și Cosmin Savu. Doi ani de pandemie, o criză energetică și acum războiul din Ucraina vor schimba permanent ordinea mondială pe plan economic.

Ultimele Știri
Stare de urgență decretată în nordul Italiei. Cinci regiuni ale țării, grav afectate de secetă
Stare de urgență decretată în nordul Italiei. Cinci regiuni ale țării, grav afectate de secetă

Italia a declarat luni stare de urgenţă în cinci regiuni din nord şi a anunţat deblocarea unui fond de 36,5 milioane de euro pentru a face faţă secetei care a lovit câmpia fluviului Po de câteva săptămâni, scrie AFP, citată de Agerpres.

Tatăl Roxanei, românca ucisă de rechin în Egipt, a aflat de la știri despre tragedie. „Singura ei bucurie erau călătoriile”
Tatăl Roxanei, românca ucisă de rechin în Egipt, a aflat de la știri despre tragedie. „Singura ei bucurie erau călătoriile”

Autoritățile române au luat legătura cu familia româncei care a fost ucisă de un rechin, când făcea scufundări la mică adâncime în Egipt.

Robert E. Crimo III, în vârstă de 22 de ani, suspectul în cazul atacului din Chicago, a fost reținut de poliție
Robert E. Crimo III, în vârstă de 22 de ani, suspectul în cazul atacului din Chicago, a fost reținut de poliție

Poliţia l-a identificat şi reţinut pe Robert E. Crimo III, în vârstă de 22 de ani, ca suspect în cazul atacului de la parada din Highland Park dintr-o suburbie a orașului Chicago.