Statutul de arie protejată a râurilor din România se regăsește doar pe hârtie

×
Codul embed a fost copiat

”Arii protejate în ape tulburi”, prima parte. Astăzi pătrundem în ape româneşti mult tulburate de interese şi profituri făcute cu încălcarea legislaţiei de mediu. 

Vorbim despre balastiere şi staţii de sortare amenajate pe râuri, în special în zonele cu protecţie europeană.

Ariile protejate au în România acest statut mai mult pe hârtie. În realitate, autorităţile noastre dau tot felul de derogări, iar legislaţia permite tot felul de portiţe, prin care se poate exploata cu utilaje şi în zone unde flora şi fauna ar trebui să fie neatinse. Investitorii se acoperă cu avize şi autorizaţii, iar când sunt prinşi că încalcă legea, caută căi pentru a primi amenzi mai mici. Urmăriţi o anchetă semnată de Rareş Năstase.

România are cea mai mare resursă de apă dintre toate statele membre ale Uniunii Europene.

Cu 15 bazine hidrografice mari şi alte patru sub-bazine, cu Dunărea, care traversează tot sudul ţării şi cu ieşire la Marea Neagră, avem peste 1 milion de kilometri pătraţi de luciu de apă. Cursuri ale căror maluri sunt o comoară: nisip, pietriş, piatră, stau la baza unor afaceri de sute de milioane de euro anual. E însă un dezastru ecologic pe râurile din România, cât timp resursele sunt la mare căutare în construcții, iar oamenii din domeniu trec peste reguli, în goană după profituri. Excavatoarele şi camioanele îşi croiesc drumuri prin albii, muşcă din maluri şi schimbă cursul apelor.

Gheorghe Buha, pescar: "Banii, dezastru ecologic, asta este! Banii".

Un utilaj în albia râului înseamnă un perimetru subacvatic puternic afectat. Habitate nimicite, sub roţi şi şenile. Nu accidental, ci sistematic. Exploatare a solului pentru materiale necesare în construcţii se face în orice ţară, doar că în anumite limite, fără încălcarea flagrantă a legislaţiei mediului. Unele state moderne cer refacerea zonelor afectate, după extragerile masive. Şi nu se permit balastiere în arii protejate, cum e la noi. În România, pagubele făcute mediului au în spate un interes financiar enorm. Extragerea de pietriş şi nisip e influenţată de piaţă imobiliară, dar şi de lucrările interminabile la infrastructura rutieră. Iar explorările provoacă tragedii – ajung să moară copii, în gropile şi craterele nesupravegheate, de la carierele de extracţie lăsate de izbelişte.

Călin Dejeu, activist de mediu: "Un râu ca să fie sănătos ecologic trebuie să aibă un echilibru".

Mihaiela Ivlev, localnic: "Cei care distrug aşa, eu îi consider terorişti de mediu".

În fata Uniunii Europene pretindem că avem grijă de mediu, că stabilim arii protejate şi le ferim de intruziuni, în acelaşi timp însă dăm legi prin care autorizam staţii de sortare şi perimetre de exploatare, cu activitatea mai mult sau mai puţin mascată prin avize.

Octavian Berceanu, fost comisar general Comis Gărzii Naționale de Mediu: "Au aceste proptele politice şi în instituţiile statului, din păcate, comisarii pe judeţ numiţi politic de 20 de ani încoace".

În dezastrul de pe ape au competenţa de control cei din Garda de mediu, dar mai ales cei de la Apele Române, instituţie care scoate la licitaţie perimetre şi gestionează cum se lucrează în zona cursurilor de apă. De avizare se ocupă Agenţia pentru Protecţia Mediului, dar şi cea pentru resurse minerale. Aşadar 4 instituţii care ar trebui să gestioneze bine ce se întâmplă pe râuri. Dacă se doreşte.

Pe deasupra, aderarea la Uniunea Europeană a impus ca încă din 2007, multe dintre zonele traversate de râuri să devină arii protejate. Bineînţeles că în România s-au găsit portiţe pentru balastiere şi în aceste zone cu protecţie.

Allen Coliban, primar, fost președinte al Comsiei pentru Mediu din Senat: "În pădure laşi urme când tai. Dar în alba râului dezastrul se vede mai greu, totul e sub apă, umele sunt sub luciul apei".

Agenţia pentru Protecţia Mediului anunţă că doar în ultimii cinci ani, au fost emise aproape 670 de avize de gospodărire a apelor şi peste 600 de autorizaţii, pentru exploatări la limita malurilor.

Suntem pe malul râului Moldova, pe raza comunei Forăşti, în satul Oniceni, unde există 2 arii protejate. În acelaşi loc au permisiunea să exploateze 4 societăţi comerciale. Una dintre ele a trimis un utilaj în apă, în albia râului.

Excavatorul lucrează de zor şi a fost surprins cu imagini de la mare înălţime, pentru că, în general, accesul la sol e mai dificil, iar protagoniştii îşi iau măsuri pentru a nu fi depistaţi uşor.

Jurnaliștii ȘtirileProTv au susprins cu drona escavatorul. Cei care claxonează de zor sunt oamenii din balastieră, pe lângă care am trecut şi care încearcă să îl atenţioneze pe cel din excavator, că este filmat. Maşinile de mare tonaj dar şi excavatorul aparţin unei balastiere care a fost înfiinţată în 1996, de călugării mănăstirii de pe dealul din apropiere. O societate comercială care iniţial l-a avut ca acţionar majoritar pe stareţ, dar care apoi a lăsat o rudă în locul său. Când a aflat că i-am surprins cu utilajul în apă, însuşi mai marele mănăstirii a venit repede la faţa locului, deşi teoretic nu mai are nimic de a face cu societatea comercială. Stareţul ne explică:

Ene Raicu Varvara, stareţ: "Firma e a mănăstirii, dar e trecută pe un văr de-al meu…normal că sunt nişte reguli, normal!"

Stareţul susţine că utilajul lucrează în perimetru autorizat, unul pe uscat, adică nu ei au intrat în apă, ci a venit râul Moldova peste ei. Conform legii, nicio săpătură nu trebuie făcută în albie sau chiar pe malurile râului, şi orice perimetru trebuie bornat, adică bine delimitat cu cel puţin 4 stâlpi. În cazul de faţă nu există decât unul, iar oamenii societăţii spun că se lucrează ochiometric, în funcţie de o singură bornă.

Am cerut explicaţii de la Gardă de Mediu şi de la Apele Române, ambele instituţii cu atribuţii de control, la balastiere. Primii au ajuns comisarii Gărzii, după aproape o oră, trimişi taman de la Suceava. Au poposit când utilajul se retrăsese din râu.

La un moment dat, chiar de faţă cu echipele de control, în fața imaginilor de la înălţime, angajatul balastierei recunoaşte că nu este exclus să fi depăşit perimetrul.

Într-un final, firma a primit doar o sancţiune de 10 mii de lei, pentru lipsa bornelor, fără nicio amendă pentru excavări ilegale. O localnică din Oniceni susţine că oamenii mănăstirii au intrat intenţionat în albia râului, în zi de mare sărbătoare, adică de Sfântul Petru şi Pavel, ştiind că într-o astfel de zi nu vin autorităţi în control iar oamenii din aceste părţi ale Moldovei îşi văd de mersul la biserică şi de petrecere. De altfel, femeia a creat şi o pagină pe internet în care prezintă abuzurile făcute pe râul Moldova şi unde alţi locatari din zonă au postat o altă filmare, cu utilajul firmei mănăstirii în râu, de sărbătoarea Sfântului Ilie:

Gheorghe Buha e pescar amator şi activist de mediu. Spune că principala vină e a autorităţilor de la Apele Române şi de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, care permit autorizarea de balastiere cu multe perimetre de lucru, în arii protejate. Pe râul Moldova, de exemplu, el a numărat în jur de 33 de puncte de lucru, pe mai puţin de 30 de kilometri. Un rai al balastierelor, într-o zonă, care teoretic ar trebui nederanjată.

Gheorghe Buha, pescar amator: "E un şantier, un măcel scăpat de sub control sunt bani din piatră seacă! Uitaţi păsări, uitaţi nu e nimic, erau lebedea veneau aici lebede, nu e nimic".

Călin Dejeu e biolog şi activist de mediu şi de ani de zile se luptă pentru protejarea râurilor de la noi, făcând numeroase petiţii şi sesizări, până la forurile europene.

Susţine că tocmai pentru că domeniul e gestionat de mai multe instituţii ale statului, cursurile de rău nu mai sunt protejate.

Călin Dejeu, activist de mediu: "În primul rând agenţiile pentru protecţia mediului ignoră o etapă iniţială fără evaluarea".

Am cerut un punct de vedere de la Bucureşti.

Într-un răspuns trimis pe email, de la sediul central, se precizează că firma în cauză poate intra doar pentru lucrări de decolmatare, reprofilare şi regularizare a râului Moldova, însă perimetrul trebuie bine delimitat. De altfel, în Regulamentul sitului scrie negru pe alb, la capitolul dedicat exploatărilor de agregate minerale, că se interzic lucrări atunci când perimetrul nu este delimitat cu borne standardizate, se interzic lucrările în albia râului, precum nu este permisă nici "tranzitarea cursului râului, prin apă, cu orice mijloace de transport sau utilaje," iar când situaţia o impune, trebuie "amenajate poduri temporare, din tuburi de beton." Când nu se întâmplă asta, primii care să sesizeze ar trebui să fie oamenii de la arii protejate. 

Citește și...
Vis împlinit în pași de dans. Cum a ajuns un coregraf român să-și trăiască visul la Paris, pe cele mai mari scene
Vis împlinit în pași de dans. Cum a ajuns un coregraf român să-și trăiască visul la Paris, pe cele mai mari scene

Își pune țara în dans cu mișcări pline de dor de când a părăsit România, după terminarea liceului. Daniel Pop a trăit o vreme în Argentina, iar de 11 ani dansează în capitala Franței, unde susține ateliere de creație coregrafică.

Omul din spatele Art Safari. Ioana Ciocan duce lucrările artiștilor români în toate colțurile lumii
Omul din spatele Art Safari. Ioana Ciocan duce lucrările artiștilor români în toate colțurile lumii

Crescută printre tablouri, sculpturi, artiști și muzee, mai târziu bursieră în Danemarca și la Londra, Ioana Ciocan a decis să se întoarcă în România, unde de mai bine de zece ani organizează unul dintre cel mai mari evenimente culturale.  

Românii care schimbă Africa. Mihăiță și Grațian au parcurs 12.000 de kilometri ca să ducă acolo cultura europeană
Românii care schimbă Africa. Mihăiță și Grațian au parcurs 12.000 de kilometri ca să ducă acolo cultura europeană

Îşi doresc să schimbe România şi, de ce nu, o bucăţică de lume. Să adune în jurul lor oameni cu aceleaşi valori, cu idei şi iniţiativă, să formeze o masă critică pentru viitor.

Recomandări
Proiect privind structura anului școlar 2023-2024. Școala ar putea începe mai devreme de 15 septembrie
Proiect privind structura anului școlar 2023-2024. Școala ar putea începe mai devreme de 15 septembrie

Ministerul Educației a publicat un proiect de ordin privind structura anului școlar 2023-2024, document care este supus dezbaterii publice. 

 

Codul galben de ninsoare şi viscol a fost prelungit. Cod portocaliu de ninsori în 5 judeţe
Codul galben de ninsoare şi viscol a fost prelungit. Cod portocaliu de ninsori în 5 judeţe

Administraţia Naţională de Meteorologie a prelungit până duminică dimineaţa atenţionarea Cod galben de cantităţi însemnate de precipitaţii sub formă de ploaie şi ninsoare, viscol şi intensificări ale vântului, valabilă în zone din 22 de judeţe.

Kremlin: Cheia încheierii războiului este la Biden, dar nu o foloseşte. În schimb „pompează” arme în Ucraina
Kremlin: Cheia încheierii războiului este la Biden, dar nu o foloseşte. În schimb „pompează” arme în Ucraina

Cheia cu care s-ar putea pune capăt conflictului din Ucraina se află la preşedintele SUA, Joe Biden, care ar putea să dea comandă Kievului, dar Washingtonul nu a fost până acum dispus să o folosească, a declarat vineri Kremlinul, potrivit Reuters.