Școala: Absență nemotivată, partea I! Cum a ajuns România corigentă la educaţie
În fiecare an România da corigenta la educaţie: evaluările internaţionale ne arată că venim din ce în ce mai nepregătiţi la examen. Copiii stau ore întregi în clase scriind, în continuare, după dictare lecţii pe care de foarte multe ori nu le înţeleg.
Învaţa pe de rost concepte pe care nu ştiu să le aplice în viaţa reală, iar mersul la şcoala e pentru mulţi dintre ei motiv de stres şi angoase. Există tari care predau deja învăţământul viitorului şi de la care am putea să învăţăm ce trebuie să facem acum pentru că viitorii 100 de ani să ne găsească cu lecţiile făcute.
Paula Herlo a fost în Finlanda, ţară care are unul din cele mai performante sisteme educaţionale din lume.
România cade în fiecare an examenul la capitolul educaţie şi nu dă semne că ar vrea o mărire de notă. Avem un sistem învechit în care trei milioane de copii stau în bănci scriind după dictare, asimilând informaţii pe care mai apoi nu ştiu să le pună în context şi pe care de cele mai multe ori le uită foarte repede.
Profesor Lucian Ciolan, decan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei: "Problema e că unii profesori nu interacţionează cu copiii. Ei interacţionează cu tabla, cu alte lucruri, uita că în clasa sunt omuleţi care au o viaţă în spate".
Rezultatele evaluărilor au arătat că 40% dintre elevi sunt analfabeţi funcţionali. Adică ştiu să citească un text, dar nu-l înţeleg.
Aproape jumătate dintre absolvenţii de liceu au ratat în anii trecuţi examenul de Bacalaureat, iar unul din patru tineri romani habar nu are ce-şi doreşte de la viitor.
Suntm pe primele locuri în topurile europene la analfabetism şi abandon şcolar. Numai anul trecut 55 de mii de copii au renunţat la şcoală mai ales din cauza sărăciei.
Legea educaţiei a fost schimbată de cel puţin 60 de ori în ultimii 28 de ani. 27 de miniştri au ieşit la tabla în ultimii ani, cei mai mulţi cu lecţia neînvăţată.
Fac modificări fără noimă şi fără să ţină cont de ce-şi doresc elevii sau profesorii. Sunt rupţi de realitate şi totuşi o contruiesc pentru copiii noştri.
I-am scos şi noi la tablă pe cei responsabili să reformeze sistemul, iar răspunsurile lor ne vor arăta ca învăţământul e din nou la pas să nu ia nota de trecere, învăţământul e o ecuaţie cu prea multe necunoscute pentru cei numiţi în funcţii.
Ca să intelegem cum trebuie rescris un sistem educaţional am fost în Finlanda, ţară care a reuşit să construiască unul din cele mai performante sisteme educaţionale din lume.
FInlanda îi pregăteşte pentru viaţă, noi pentru evaluare nationala şi Bacalaureat.
Ca să înţelegem cum se simt copiii în şcoala românească, am petrecut o zi în Colegiul Naţional Grigore Moisil, unul dintre cele mai bune din Capitală.
La intrare ne întâmpină nişte viitori chimişti care vorbesc cu pasiune despre experimentele lor. Iar în curte câţiva copii repeta pentru un spectacol pe care şcoala îl dă de Ziua Europei
Mai apoi am intrat la ore. Prima oprire: matematică.
În clasele româneşti găseşti în bănci de cele mai multe ori 30 de copii, uneori şi mai mulţi, iar în şcolile bune învaţa în două sau chiar trei schimburi.
Ora de engleză aduce ceva mai mult dialog la oră. Copiii vorbesc despre Uniunea Europeană şi valorile ei.
Şi tot Europa a fost subiectul orei de muzică, unde intră un profesor relaxat pe care copiii se vede că-l iubesc.
"Dragi elevi, azi e o zi important, inclusiv la ora de muzica, o să discutăm câteva cuvinte despre imnul comunităţii europene prin cântece", le spune profesorul.
Studiile arată că cel mai important aspect în procesul de învăţământ e relaţia dintre copil şi profesor.
Dascălii recunosc că orele sunt de multe ori pline de informaţie, dar n-au încotro pentru că altfel nu trec evaluările naţionale.
Între tot acest timp curtea şcolii se umple de elevi.Inspectoratele au cerut şcolilor să marcheze cumva Ziua Europei. Pe copii, dincolo de formalismul cerinţei, asta i-a scos din ritm. I-a făcut creativi şi i-a adus împreună. Ne-am apropiat de elevii ce reprezentau Finlanda şi i-am întrebat cum privesc ei învăţământul românesc.
"Aş alege ca fiecare să se îndrepte spre ce vrea el, nu să facă toate materiile amestecate".
"Aş vrea să fie mai interactiv, să nu fie o lecţie în care ascultăm mereu profesorul. Să fie interacţiune, o contopire între ideiile profesorului şi elevilor".
Libertatea elevului de a-şi alege singur ce materii să studieze în liceu sau interactiunea profesor-elev au fost de mult rezolvate în Finlanda, ţară care a devenit un model din punct de vedere al sistemului educaţional.
Etichete: educație, elevi, Finlanda, invatamant, Paula Herlo, Romania te iubesc, scoala,
Dată publicare:
