Șantierul Naval Mangalia este în insolvență. Cum afectează retragerea investitorilor străini sectorul maritim din România
”Nave noi, dar noi n-avem”. Partea a III-a. Șantierele din România funcționează la capacitate maximă. E mare nevoie de oameni, salariile au crescut, au fost aduși lucrători din Asia, dar tot e criză de forță de muncă.
Paradoxal, cel mai mare șantier din țară e într-un impas uriaș. Muncitorii au fost trimiși în șomaj tehnic, fondul de salarii e pe terminate, iar angajații au protestat. Acționar majoritar e chiar statul român.
Șantierele navale din România au rămas printre cele mai mari de pe continent, toate fiind din categoria celor energofage, în timp ce alte șantiere europene sunt ceva mai mici și multe și-au restrâns activitatea.
Gabriel, lăcătuș mecanic: „Acolo e plin de ele, circulă bărcile ca taxiurile la noi”.
Forța de muncă, o problemă
O altă problemă o reprezintă forța de muncă. Odinioară eram pe locul 5 în Europa, ca număr de angajați. Prin 2015 aveam încă 15.000 de salariați în domeniu, iar acum nu mai avem nici 10.000. Pe toate șantierele de la noi se caută oameni, iar în o parte din necesar e acoperit din alte țări, adică din Vietnam, Pakistan sau India. Chiar și cu ei, tot mai e nevoie de oameni, la liniile de producție.
Indieni: „Am lucrat și în Bahrain și în India la 4-5 șantiere”.
Constantin Georgescu, directorul șantierului naval Severnav: „Indieni, sudori, dar slab pregătiți, ne cârpim cu tot felul de țări”.
Și pe mai toate șantierele românești vezi femei sudor și lăcătuș mecanic cum rar mai întâlnești în alte state moderne.
Sudoriță: „Am 25 de ani pe șantier”.
Gabriel, lăcătuș mecanic: „Nu vine nimeni, mai mult de 3 saptămâni nu stau”.
În acest moment, șantierul de Tulcea are 10 proiecte în derulare, concomitent.
Laurențiu Rusinoiu, director șantierul naval Tulcea: „Avem în jur de 3.600 de oameni care efectiv sunt acum pe șantier”.
Șantierul naval din Tulcea este oficial cel mai mare angajator din județ. La fel, șantierul din Brăila, ceva mai mic, dar care atrage anual multă forță de muncă și din alte zone ale țării. E drept și că cele mai noi tehnologii, investiții de milioane de euro, pot substitui o parte din personal, pe fluxul de lucru.
Șantierele navale nu sunt eligible pentru fonduri europene
O altă mare problemă, care aduce întârzieri în termenele de livrare o constituie materia primă.
Șantierele navale nu sunt eligible pentru fonduri europene. Pe multe dintre ele s-au schimbat macaralele și s-au ridicat hale noi, dar e vorba de investiții uriașe, de ordinul zecilor de milioane de euro.
La Turnu Severin, directorul visează la modernizarea căii de lansare la apă a navelor. Investiția trebuie să mai aștepte, pentru că șantierul nu are fonduri.
Constantin Georgescu, directorul șantierului naval Severnav: „Ar fi undeva la 20 de milioane de euro, de unde acești bani”.
E front de lucru, sunt 4 nave în șantier, 3 trebuie terminate în această primăvară.
În ultimii 2 ani portul Constanța apare le locul 8 în topul porturilor europene tranzitate de cele multe vapoare. Activitatea portuară intensă de la Marea Neagră e semn bun pentru șantierele navale, care pot furniza lucrări de reparații. Fiecare navă trebuie să primească un soi de ITP, ca la mașini, odată la 5 ani, așa că are nevoie să intre la docuri. Iată o astfel de lucrare, la Constanța.
Aici au venit la reparații și nave cu probleme de pe urma războiului. 3 dintre ele, două care au atins mine și una lovită de o rachetă, au ajuns aici pentru reparații majore.
Rusen, director Șantierul Naval Constanța: „Acoperim reparații pentru orice tip de navă”.
La cum arată frontul de lucru, pe șantierele navale de la noi, pare că această ramură a industriei duduie și nu e loc de nereușită. Fără investiții europene, fără scheme de ajutor de la stat, cum au avut alte sectoare, ci doar prin contracte proprii, semnate an de an. Există însă și în acest sector, o mare bubă. Cel mai mare șantier de la noi, cel de la Mangalia se prezintă așa: liniște, conservare, pescăruși.
În timp ce peste șantier s-a lăsat liniștea, în centrul orașului Mangalia, salariații au ieșit la protest spontan. Liderul de sindicat explică.
Laurențiu Gobeajă, lider de sindicat Șantierul Naval Mangalia: „Vrem de muncă, nu vrem să cerșim prin alte țări, situația privind insolvența și procesul la curtea de arbitraj”.
Șantierul are puțin peste 1.300 de angajați. Din care angrenați în mici lucrări de reparații de acum, sunt doar 200, iar despre alți aproape 300 circulă zvonul că vor fi concediați. Oamenii, obișnuiți până odinioară cu lucrări de anvergură, sunt acum îngroziți că vor rămâne fără loc de muncă, și chiar fără locuințe, pentru că unii dintre ei stau în blocuri aparținând șantierului.
Șantier în insolvență
Șantierul este în prezent în insolvență, pe fondul retragerii partenerului olandez din asocierea cu statul român prin ministerul Economiei. E vorba de firma Damen care deține și șantierul de la Galați.
Olandezii au venit la Mangalia, în 2018, după ce aproape un deceniu aici au deținut frâiele coreenii de la Daewoo. Când Damen a venit în afacere, erau acționari majoritari, cu 51%. Au acceptat să cedeze 2 procente ministerului economiei, care avea 49 procente, devenind acționari minoritari și schimbând practic locul, în acționariat, cu statul român. Cedarea s-a făcut cu condiția să le rămână managementul.
Vreme de 4 ani olandezii au adus o serie de contracte importante, aici s-au construit nave mamut – cel mai mare iaht pentru recuperarea diamantelor de la mare adâncime sau tancuri petroliere uriașe, iar la reparații au intrat, de la bricul Mircea, la diverse vapoare deținute de companii din toată lumea.
Tot la Mangalia s-au construit și carcasele transportoarelor de luptă Piranha 5, pentru armata română. Și miliardarul Jeff Bezos a comandat olandezilor, care i-au construit, la Mangalia, un vas de recuperare a rămășițelor de la racheta trimisă în spațiu. Un atu important al șantierului de la Mangalia o reprezintă capacitatea sa de a repara și construi nave gigant, pe care alte șantiere mai mici le-ar putea face doar parțial.
Cum arată cel mai mare șantier de la noi? Are peste 100 de hectare, 3 docuri de uscat, cel mai lung doc din sud-estul Europei.
În 2023, statul român, pe fondul cerințelor impuse prin PNRR a trebuit să modifice o serie de legi. Așa a apărut Legea 187, privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, prin care statul trebuie să preia managementul companiilor în care este acționar majoritar, implicit și la șantierul Mangalia, unde olandezii de la Damen au rămas și acționari minoritari și fără conducerea șantierului.
La scurt timp au anunțat că ies din parteneriat, iar de anul trecut șantierul a intrat în insolvență, fiind administrat de o firmă care a numit o nouă conducere.
Nave ale ISU, fără echipaj
La Mangalia este în prezent o singură lucrare, o reparație la o navă turcească de mici dimensiuni, la care lucrează o mână de oameni. O surpriză a fost și în rada șantierului sunt andocate de aproape 2 ani și cele două nave ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Sunt 2 nave de patrulare, nave construite parțial la Galați și aici la Mangalia.
Conform surselor de la șantier, se pare că cele 2 nave nu au echipaj specializat, pentru acțiuni pe mare, așa că ele au rămas staționate la mal. Au participat doar la testele pe apă, înainte să fie recepționate oficial de cei de la IGSU și cam asta a fost activitatea lor până acum.
Au costat 40 de milioane de euro și au dotări moderne, dar în cazul unor incendii pe mare, cel mai probabil nu vor fi folosite. Pentru a fi complet operabile, ar avea nevoie de cel puțin 160 de oameni care să lucreze în schimburi.
Cele două nave au caracteristici similare celor militare și se aseamănă și cu tipul de nave construite pentru Poliția de Frontieră.
Valentin Chiosea, director de proiect: „E o navă care își face bine treaba, are misiuni internaționale și a venit la mentenanță”.
Avem un potențial bun de dezvoltare, într-un segment al industriei românești în care am tot sporit activitatea. Am putea excela chiar, dacă statul ar fi mai aplecat către acest domeniu.
Alina Puia, vicepreședinte ANCONAV: „Pe zona asta a țării cred că șantierele navale sunt cei mai mari angajatori, cea mai dezvoltată industrie”.
Contraamiral Constantin Ciorobea: „Dacă tot avem ieșirea la mare, avem și datoria să o apărăm”.
Șantierele navale au front de lucru, dar și multe provocări. România are Dunărea, cu transport fluvial tot mai redus. Are deschidere la Marea Neagră, un punct vulnerabil în flancul NATO, dar statul român e mai puțin deschis să își construiască propriile nave militare. Într-o mare de promisiuni cu multe valuri de deziderate, în caz de pericol, suntem la mâna altora, care construiesc și își fortifică flancul maritim.
Sursa: Pro TV
Etichete: isu, angajati, Romania te iubesc, santier naval,
Dată publicare:
16-02-2025 18:46
.webp)
