Românii își fură până și aerul pe care îl respiră. Păduri incendiate pentru a ascunde fraude sau plantate doar pe hârtie

Pe hârtie stăm bine, pe teren însă multe dintre aceste păduri nu mai există. Copacii s-au uscat, au fost greșit plantați și nimeni n-a urmărit ce s-a ales din investițiile făcute.

În Teleorman, 70 de hectare de puieți au fost incendiați după ce s-au făcut plățile, pentru ca nimeni să nu mai poată verifica calitatea lucrărilor.

Miile de hectare pierdute anual din cauza secetei, a dăunătorilor și a tăierilor ilegale trebuiau compensate măcar parțial de plantările noi. Prioritate la împădurire trebuiau să aibă terenurile degradate.

În 2009, Ministerul Mediului demarează cu bani de la Administrația Fondului pentru Mediu un amplu program de împăduriri dedicat acestora. Sunt aprobate și finanțate 134 de proiecte în toată tara. Doar 43 au fost finalizate în cei 15 ani care s-au scurs, 30 sunt încă în derulare, cât despre celelalte 60… nu se știe în ce stadiu se află.

Citește și

Comisia Europeană oferă 500 de milioane euro României pentru a sprijini crearea de noi suprafeţe împădurite

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Suntem în comuna Colelia din Ialomița. Ionel Profir este viceprimarul localității.

”Reporter: Ce s-a întâmplat de e golul ăsta?
Ionel Profir, viceprimar Colelia: Nu a ieșit puietul acolo. De pus, i-a pus, dar n-a ieșit pentru că nu i-a întreținut!”.

Județul are doar 6% din suprafață acoperita cu pădure. Orice hectar plantat aici este o adevărată gură de oxigen.

”Reporter: Ce tare bate vântul, așa e mereu aici!
Ionel Profir: Exact,exact, exact!”.

Banii pentru pădure s-au încasat, dar nu s-a plantat niciun singur copac

În 2010, Consiliul Județean a primit bani de la Ministerul Mediului să împădurească o suprafață de 25 de hectare pe terenurile comunei. Pe unul dintre cele doua terenuri împădurite, 80% din puieți au murit în primul an de la plantare.

Ionel Profir: ”Nici solul nu i-a ajutat. Nu aveau nicio treabă, te rugai de ei să facă treabă”.

Contractul prevede inclusiv bani pentru îngrijirea plantațiilor timp de 5 ani. Dar și fonduri pentru împrejmuirea pădurilor cu un gard de sârmă că să fie protejate de turmele de oi și capre.

”Reporter: Ar fi trebuit să găsim aici și nu este și un gard de sârmă ghimpată.
Ionel Profir: Nu l-a pus de prima oară, cum de ce nu? Nu a fost pus aici”.

Potrivit proiectului tehnic, la Colelia trebuiau plantați 62.000 de stejari, 31.000 de frasini, tei argintii și glădiță. Pe teren găsim altă specie: salcâmul. Puieții de salcâm sunt mult mai ieftini decât cei de stejar, frasin sau tei.

”Reporter: Aici ce s-a plantat?
Ionel Profir: Salcâm, numai salcâm este…
Reporter: Și aici ar fi trebuit, de fapt, să aveți două rânduri de stejar, un rând de frasin și un rând de tei argintiu.
Ionel Profir: Nu știu dacă rezistă aici stejarul în zonă inundabilă”.

Ne mutăm în județul Timiș. Aici, în 2011, primăria din Cenad s-a apucat să împădurească 70 de hectare cu puieți de stejar, tot cu bani primiți de la Administrația Fondului pentru Mediu. Trei ani mai târziu, Curtea de Conturi a descoperit că pe terenuri nu e nici măcar un puiet.

”Vasa Ștefanovici, viceprimar Cenad: Ar trebui să avem în spatele nostru o pădure de 73 de hectare. A venit seceta și a compromis.
Reporter: Și acum, în spatele nostru, în loc de copaci ce avem?
Vasa Ștefanovici: Buruieni”.

Pe site-ul Administrației pentru Mediu, proiectul este în derulare și astăzi. Între timp s-a deschis un dosar penal, care s-a și clasat. Ne-am întors 13 ani mai târziu să vedem în ce stadiu se mai află lucrările.

Andrei Codruț, primar Cenad: ”Din anul 2020, de când am preluat ce vedeți dvs, văd și eu...”.

Noul primar se chinuie și acum să deslușească ce s-a întâmplat. Banii s-au dus, pădurea nu există, iar de vină pare a fi… vremea.

După două împăduriri eșuate au realizat că în acel sol nu putea fi plantat stejar

Andrei Codruț, primar Cenad: ”Au fost mai multe cereri formulate de AFM, cu care s-a încheiat contractul de finanțare. Ce a rezultat: seceta, calamitatea, terenul. Decontările care s-au făcut, s-au cerut banii înapoi. Ce pot să spun este că în momentul de față nu avem niciun prejudiciu fata de AFM. Contractul de finanțare s-a încheiat pentru că a ieșit oricum din perioada de execuție”.

Rămânem în Timiș și mergem în orașul Jimbolia. Unde în 2011 primăria s-a apucat să împădurească 47 de hectare. Pe acest teren cu arbuști și multe bălării, autoritățile își închipuiau că oamenii vor ieși la picnic în pădure.

Gabor Kaba, viceprimar în Jimbolia: ”Să fie perdea forestieră, să aibă posibilitatea jimbolenii să vină populația la un picnic. E orașul aproape”.

Kaba Gabor este viceprimarul orașului. Acum 13 ani, când a fost semnat contractul, ocupa funcția de primar. Jumătate din suprafață de 47 de hectare trebuia plantată cu stejari. Doar că stejarii nu s-au prins.

”Gabor Kaba: Stejarul, aici ar fi trebuit să fie stejarul.
Reporter: Și aici ce avem acum?
Gabor Kaba: Acuma n-avem”.

În 2021, primăria a plantat din nou stejari, din banii ei de această dată, tot pe terenul pe care nu s-au prins nici cei plantați din fondurile AFM.

Gabor Kaba: ”A fost un regret și am convins primarul ca din 2021, din fonduri proprii, să mai plantăm stejari și am și făcut treaba aceasta, dar din păcate nu s-a prins din nou. Seceta a început să fie destul de mare în zona asta”.

Anul trecut au refăcut proiectul tehnic și studiile de sol care au stat la baza proiectului din 2011. Au ajuns la concluzia că au plantat de două ori stejari într-un sol nepotrivit speciei de foioase.

”Gabor Kaba: Probabil a fost o eroare a proiectării de acum 12 ani. Că este solul alcalin. Mă gândesc că la fel era și în 2011.
Reporter: Cum de acea firmă nu a văzut asta?
Gabor Kaba: Nu pot să vă dau un răspuns”.

În realitate, Ministerul Mediului nu știe nici astăzi câte dintre proiectele de împădurire finanțate timp 15 ani prin Fondul de Mediu sunt realizate doar pe hârtie și pe câte au crescut păduri și în realitate.

Cu pădurile plantate doar pe hârtie, teleormănenii sunt condamnați să respire praf

O confirmă un raport din 2023 al Curții de Conturi potrivit căruia nici o instituție nu a primit atribuții să verifice și să monitorizeze ce s-a întâmplat cu plantațiile finanțate.

Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului: ”Depinde cum definim o problemă sistemică. Dacă ați întâlnit în mai multe locuri, dar reprezintă… dar putem face o verificare a suprafețelor care nu au ajuns să fie păduri”.

Despre nereușita plantărilor pe banii Fondului de Mediu ne vorbește Dan Popescu. De 10 ani se ocupă de împăduriri și, pentru o scurtă perioadă, a fost și secretar de stat în Ministerul Mediului.

”Dan Popescu, șeful Ocolului Silvic Renașterea Pădurii: A fost un program care a pornit bine, ulterior au fost mari probleme de finanțare, deoarece au întârziat foarte mult cu plățile. Au ajuns până la un an jumate întârzieri, ceea ce a adus la o slăbire a firmelor care executau lucrările de împădurire. Unele chiar au dat faliment.
Reporter: Cât la sută din firmele care au lucrat pe programul AFM au rezistat?
Dan Popescu: Cam 60%, 40% au dat faliment. Nu în primul an, în anul 4-5”.

În sudul României, miza împăduririi terenurilor degradate este și mai mare. Aici pădurile sunt puține. Iar lipsa arborilor, combinată cu secetă și vânt, afectează viața oamenilor.

Ramona Țintea: ”Suntem în Teleorman. Foarte aproape de Alexandria. Priviți tot praful care s-a ridicat din cauza vântului. Asta pentru că, în jurul nostru, nu există perdele forestiere, nu există pădure. Acesta este fenomenul. Tot praful ajunge către oraș. Asta respiră acei oameni”.

În Teleorman, 8 comune trebuiau să aibă deja păduri în urma unui alt program de împăduriri al terenurilor degradate gestionat de aceasta dată de Gărzile Forestiere.

Ramona Țintea: ”Fântânele, județul Teleorman. Pe aceste dealuri au fost decontate și cheltuite lucrări de jumătate de million de euro. Priviți în spatele meu, totul este gol. O mare bătaie de joc!”.

În 2012, pe hârtie se făceau împăduriri pe zeci de hectare în 8 comune din județ. Vorbim de peste 8 milioane de lei câștigați de aceeași firmă. Documentul guvernamental în care am găsit lista se deschide cu propoziția "Aflați unde sunt investiți banii dumneavoastră".

La Fântânele, pe terasele de la marginea localității, trebuia să găsim 84 de hectare împădurite. Terenurile sunt pustii, deși aici s-au investit aproape 2,5 milioane de lei.

Fermier: ”Au plantat și apoi nimeni nu a mai dat pe aici…”.

Păduri plantate și incendiate în Teleorman, pentru a ascunde lucrările proaste. Banii au fost încasați

Fermierul povestește că puieții au luat foc la scurt timp după plantare și înainte ca cineva să mai verifice cum s-au cheltuit banii.

”Fermier: Toate terasele acestea au luat foc, au luat foc. E vorba cu ani în urmă.
Reporter: Deci, incendiu a fost în terase…
Fermier: Da, da…
Reporter: În puieții aceia care au fost plantați…
Fermier: Puieții erau prinși în proporție de 80 la sută…
Reporter: Și cine să fii dat foc…
Fermier: Ce să vă spun, doamnă...”.

Surse din Garda Forestiere ne-au declarat că suspectează o mână criminală, însă nimeni n-a reușit să dovedească ceva. Actual primar nici nu știa că acolo trebuia să aibă o pădure.

”Reporter: Ce s-a întâmplat?
Ionel Stelian Pîrvan, primar Fântânele: Nu știu să vă răspund, că nu eram primar pe vremea aceea. Eu sunt primar din 2016”.

Aceeași societate a făcut plantări și în localitatea vecină, la Izvoarele. Aici, Guvernul a alocat 420.000 de lei și, de cheltuit, s-a cheltuit aproape toți. Pădurea are multe goluri. Iar unde au crescut copaci au început deja să se usuce. L-am întrebat pe primar cât de bine pregătită era firma.

”Dan Ghena, primar Izvoarele: Au venit materialul ăla săditor, cam în ultimul stadiu înțelegeți ce vreau să spun… era aproape, aproape uscat.
Reporter: Puieții erau uscați?
Dan Ghena: Da, puieții. Am luat cisterna de la primărie și i-am ajutat să le dăm apă, să îi udăm. Și am mai udat noi după ce au plecat ei. Am mai udat noi pădurea că altfel se usca, vă dați seama!”.

Coincidență, și aici o parte din pădure a ars. În acte, pădurea de la Izvoarele apare ca pășune. Nu este în fondul forestier. Adică, teoretic, poate fi tăiată oricum. În toți acești ani de controale ar fi trebuit să se ocupe Garda Forestieră. Cea care, în trecut, a organizat licitațiile și a cheltuit banii.

”Reporter: Pădurea ce statut are?
Dan Ghena, primar Izvoarele: Domne, e a noastră. Aici e pășune, noi avem prins pășune. Nu am declarat-o fond forestier.
Reporter: De ce nu ați declarat-o?
Dan Ghena: N-am declarat-o.
Reporter: Și nici cei de la Ocolul Silvic n-au venit în control?
Dan Ghena: Nu, niciun control”.

Firma care s-a ocupat de împăduririle din Teleorman a fost radiată în 2016. La Ministerul Mediului exista încă speranțe că vor fi cumva recuperați măcar o parte din banii irosiți.

Ministerul Mediului: ”Este un caz extrem de grav de furt”

”Reporter: Efectul în zilele noastre este că s-au scurs niște bani de la buget. În realitate, pe teren, pădurile nu există!
Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului: Da, este un caz extrem de grav de furt, dacă vreți să-i spunem așa, care cred că este investigat și sper să fie investigat de organele care fac asta”.

De la bugetul de stat, trecem la fondurile europene. În perioada 2007-2020, România a avut la dispoziție pentru perdele forestiere și împădurirea terenurilor agricole peste 350 de milioane de euro. Banii au fost gestionați de Ministerul Agriculturii, iar absorbția a fost dezastroasă: sub 20 de milioane de euro.

Acum, vin alte sute de milioane prin PNRR, gestionate de Ministerul Mediului. La începutul programului erau anunțate 730 de milioane. Între timp, suma a scăzut la 325 pentru că n-au fost suficienți aplicanți. Riscăm să pierdem din nou bani.

”Reporter: Aici suntem pe cea mai mare suprafață împădurită prin PNRR?
Dan Popescu: Sunt 591 de hectare din care s-au împădurit 464 de hectare”.

Suntem cu Dan Popescu în Sahara Olteniei.

”- Temperatura în momentul ăsta, la nivelul solului, este de 51,2 grade.
- Cum rezistă pueții aceștia?
- E o minune că rezistă”.

Ne aflăm într-un uriaș triunghi arid de peste 100.000 de hectare, situat între Craiova, Calafat și Corabia. Terenuri degradate cât vezi cu ochii.

Ramona Țintea: ”Nu mă îndrept spre malul mării, mă aflu aici pe un câmp agricol din Oltenia, mai exact în Dolj”.

Aici nisipul înaintează și mănâncă din solurile fertile cu câte 200 de metri în fiecare an. Este de zona din România cu cea mai mare nevoie de păduri.

Dan Popescu: ”A trebuit să unim aici 1.650 de proprietari. A fost o muncă, munca de chinez bătrân. Întâi i-am identificat, după aceea am vorbit cu ei, după cum vedeți nu toți au achiesat din prima, tocmai din neîncredere. Dacă vedeți că aici e un loc gol, înseamnă că omul ăsta n-a avut încredere”.

Cu o experiență de peste 14 ani în împăduriri, Dan Popescu descrie două dintre cele mai mari piedici care au stat în calea plantării arborilor la nivel național: birocrația statului și neîncrederea oamenilor care dețin miile de terenuri fragmentate pe care ar trebui plantați copacii.

Dan Popescu: ”După programul AFM care a mers foarte prost și sub-măsura 8.1 de la AFIR cu multe sincope”.

Românii sunt reticenți, deși ar primi sume uriașe de bani de la UE

Oamenii sunt reticenți, deși sumele pe care le-ar primi sunt uriașe. Banii acoperă proiectarea, puieții și plantarea lor. Apoi vin subvențiile. E vorba de 456 de euro pe an și pe hectar, timp de 20 de ani. La care se adaugă alți 190 de euro pe an și pe hectar, timp de 12 ani, dacă terenul a fost scos din producția agricolă, ca să fie plantată pădurea. În plus, beneficiile pădurilor într-o zonă ca Sahara Olteniei se văd cu ochiul liber.

Dan Popescu: ”Un câștig foarte mare, în interiorul pădurii deja începe să se formeze solul. Aproape că nu îți vine să crezi că înainte erau nisipuri. Acum, după cum se vede, s-a format deasupra, iar solul este stabilizat, aici se văd frunze căzute timp de 20 de ani, după aceea ușor ajungem la nisip. Deci, partea de aici deja a început să facă humus”.

Suntem într-o pădure plantată în urmă cu 16 ani de ocolul silvic condus de Dan Popescu. Este unul dintre exemplele de succes finanțate prin AFM.

”- În 2008, aici arăta exact cum se vede.
- Era nisip, nisip.
- Era nisip, nisip. Acestea sunt dune naturale. Cea mai înaltă dună din acest perimetru ajunge până la 18 metri”.

După două exerciții financiare ratate, PNRR-ul trebuia să ne găsească cu toate temele făcute. De exemplu, încă din 2010 există o lege a împăduririi terenurilor agricole degradate.

Aceasta obligă autoritățile să le inventarieze. Potrivit Curții de Conturi, inventarul nu a fost făcut niciodată.

Dan Popescu: ”Nici acum nu știm unde sunt acele terenuri, ce nivel de degradare au, ce degradare este acolo, se poate împăduri, nu se poate împăduri, niciun guvern nu a reușit să facă asta în 30 de ani de zile”.

Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat Ministerul Mediului: ”Dar faptul că noi nu avem control, noi nu avem control pe acele terenuri, nu sunt în controlul …vă spun că Ministerul Mediului nu putea să identifice. Putea eventual să spună dați-ne o parte din terenuri care sunt degradate”.

România trebuia să aibă de mult gata și o strategie pentru combaterea deșertificării. Încă se lucrează.

Ionuț Sorin Banciu: ”A plecat din minister, este în avizare interministerială”.

În timp ce în ministere se lucrează la inventare și strategii, la Facultatea de Geografie un cercetător are deja inventarul terenurilor degradate în urma unui studiu realizat cu bani de la Comisia Europeană.

”Reporter: Practic, dvs știți unde se afla solurile degradate în România, în urma studiului?
Conf. univ. dr. Remus Prăvălie, cercetător la Facultatea de Geografie: Da, știm unde se află solurile degrdate și știm unde se află în cea mai mare parte și alte forme de degadare care nu neapărat au legătură cu solul. Vedem componentele de degradare la nivelul solului, apei și la nivel climatic”.

Inventarul a fost realizat împreună cu experți internaționali, în 40 de state europene. Iar Remus Prăvălie a fost coordonatorul.

Ne explică și că instituțiile nu comunică între el și astfel multe cercetări valoroase, care ar putea fi puse în practică, zac în sertare.

”Conf. univ. dr. Remus Prăvălie: Noi venim cu anumite constatări și chiar le raportam la Guvern, dar asta nu înseamnă că cineva le și implementează acele soluții… Adică, noi spunem aici sunt probleme, dar de cele mai multe ori, practic, acele rezultate nu au un final practic.
Reporter: Rămân pe masa guvernanților și atât.
Conf. univ. dr. Remus Prăvălie: Rămân undeva… Da! Problema generală ar fi undeva de decuplare între știință și practică. În România, și în multe alte situații de pe glob”.

De ani de zile trebuia să fie gata și un program național pentru perdelele forestiere. Nu-l avem. Perdelele se puteau planta pe zecile de mii de hectare de teren degradat ale Agenției Domeniilor Statului, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii.

Doar că...

”Reporter: Nu aveți terenuri unde să puneți perdele.
Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat Ministerul Mediului: Nu avem terenuri pentru că nu sunt ale noastre. Deocamdată, nu putem să discutăm cu Comisia”.

România a intrat într-o cursă contra cronometru. Banii din PNRR trebuie cheltuiți până în 2026, altfel îi pierdem. Ministerul Mediului speră că până atunci va împăduri 26.000 de hectare. Este d-abia la început.

Ar fi o gura de oxigen la propriu, într-o țară în care schimbările climatice au început să facă ravagii. Iar autoritățile se uită, de multe ori neputincioase, cum în loc să câștigăm, pierdem păduri.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"