"România, te iubesc!", în noul sezon. De ce a scăzut dramatic numărul transplanturilor de organe. Responsabilitatea e duală

 Anul trecut, peste jumătate dintre aparţinătorii unor potenţiali donatori au spus "nu" prelevării de organe.

De vină sunt credinţe şi mentalităţi, dar şi un sistem medical care nu reuşeşte să-i mobilizeze pe medici. Asta în condiţiile în care lista celor care aşteaptă o nouă şansă la viaţa este uriaşă.

O inimă ajunge în Spitalul de Boli cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş şi este pusă în pieptul unui om care va începe o nouă viaţă. În alte ţări, această procedură este o obișnuință. La noi, e raritate. E singura inimă transplantată în 2024 în România. În Uniunea Europeană, au fost peste 2.100 de transplanturi de cord. La noi, unul singur. Dar am exportat 5 inimi în 2024, şi una în prima lună a acestui an, pentru că sistemul medical din România n-a fost pregătit să găsească receptori compatibili într-un timp foarte scurt, adică în 4 ore.

Pe un pat de terapie intensivă din Institutul Inimii din Cluj-Napoca, un pacient speră la o minune, o nouă inimă. A lui a ajuns la final, după mulţi ani de suferinţă. Ştie că până se va întâmpla drumul e lung, imposibil pentru el. Din păcate, două zile mai târziu, s-a stins. Şi astfel de poveşti sunt multe, oameni care n-au nicio şansă în România acestor timpuri. Pe lista de aşteptare pentru transplantarea unui organ, inimă, ficat, rinichi, sunt mai bine de 4.000 de pacienţi. Care aşteaptă o minune.

Pacient: „De 20 de ani. Fac 20 de ani.

Reporter: „Atât aţi stat pe listă?”

Pacient: „Foarte, foarte emoţionat. Abia am a aşteptat să ajung îm momentul ăsta.”

La „România, te iubesc!” aflaţi cauzele pentru care numărul de transplanturi a scăzut în România.

Guenadiy Vatachki, director Agenția Națională de Transplant: „Cel mai adesea invocă motivul religios, faptul că nu ar fi ceva creștin să doneze organele. Nu va ajunge în Rai dacă donează organe”.

Agenţia are șase coordonatori de transplant în ţară care, la rândul lor, ţin legătura cu medicii din cele 33 de spitale acreditate pentru prelevare de organe. În ultimii ani, rata transplantului a scăzut dramatic în România pentru că în spitale, medicii care ar trebui să descopere posibili donatori nu o fac. Sună cinic, dar nu se întâmplă pentru că în multe locuri nu există remuneraţie pentru acesta activitate.

Florin Elec, directorul Institutului de Urologie și Transplant Cluj: „Deocamdată este multă muncă voluntară în acest sens. Ar trebui remuneraţia adecvată, în aşa fel încât să poată să identifice mai mulţi donatori.”

Reporter: Dvs. sunteţi ministrul Sănătăţii. Aveţi un mesaj pentru cei care se află pe liste de aşteptare?

Alexandru Rafila: „Noi facem tot ce putem în acest moment”

Ce e de făcut, care sunt nevoile medicilor, ce putem face fiecare dintre noi sunt întrebări la care răspundem duminică, la „România, te iubesc!”

Articol recomandat de sport.ro

Sportul pe care îl practică Maria Mihalache în timpul liber