A dat Guvernul în judecată și a păstrat spitalul deschis. Guvernul vrea iar să-l închidă


Ultimul update: Duminica 02 Iunie 2019 19:01
Data publicarii: Duminica 02 Iunie 2019 18:55
Categorie: Romania, te iubesc!

SĂNĂTATE PE APUCATE III. O parte dintre spitalele închise în 2011 au fost redeschise de primării sau Consilii Județene, semn că până la urmă omul sfințește locul.

Un spital din Bacău s-a redeschis pentru că primarul a refuzat să accepte hotărârea de Guvern de acum opt ani. A dat în judecată Executivul și a obținut suspendarea aplicării măsurii doar pentru spitalul din Comănești.

Toate celelalte s-au închis. L-a redeschis după două luni, a convins medicii să se întoarcă și a reușit, prin Primărie, să atragă fonduri europene în valoare de 12 milioane de euro. Zeci de mii de bolnavi au azi acces la tomograf, RMN și operații laparoscopice într-un mic orășel din Moldova.

În toată țara sunt 361 de astfel de unități care ar trebui să preia bolnavii care iau cu asalt urgențele în spitalele județene. Nu se întâmplă acest lucru ,iar dovadă e aglomerația din urgență. Într-o după amiază de luni, la Vâlcea, vine un domn cu tatăl sau al cărui picior era umflat. După trei ore era deja nervos.

“- Nu era medic de familie în sat?

- Unde? La Oltețu. Știi unde e? La 80 de kilometri de aici pe lângă Bălcesti, ca să știi.

- Acolo unde s-a închis spitalul.

- Bravo!”

La Bălcești, Vâlcea, a funcționat până în 2011 un spital mic. Locuitorii erau mulțumiți că era aproape și nu erau nevoiți să parcurgă distanțe mari să fie văzuți de un specialist. În 2011 a fost închis, iar oamenii s-au revoltat. La o zi după ce-a fost pus lacătul, un pacient a murit chiar în fața spitalului.

Câteva luni mai târziu devenea cămin de bătrâni. Ministerul Muncii a plătit renovarea, cinci milioane de lei, iar primăria a dus aici vârstnici din mai multe localități ca să ocupe toate locurile.

După doi ani, Ministerul Muncii a tăiat finațarea, iar primăria s-a trezit în grijă cu 50 de bătrâni și vreo 40 de angajați. Greșit, a spus primarul care a refuzat să plătească pentru seniorii care n-aveau domiciliu la ei în oraș. Nici pentru angajați n-a avut bani. De aici până la o stare generală de nervi n-a mai fost decât un pas. Timp de nouă ani primarul, de la PNL, s-a luptat cu consilerii din Opoziție care blocau orice proiect legat de spital.

Când i-am vizitat acum doi ani, angajații erau neplatiti de opt luni, iar primarul era depășit de situație. Azi, tot depășit e, dar măcar are clădirea în patrimoniu. Nu știe ce să facă cu ea, deși niște planuri ar exista: să devină secție exterioară de recuperare a Spitalului Județean. Pentru asta, primăria trebuie să facă rost de bani să amenajeze spațiul.

Până atunci, oamenii se duc la medicii de familie. Am ajuns și noi într-un astfel de cabinet, pus la dispoziție de primăria unei comune de lângă Bălcești. Medicul se ferește de camere, dar ne spune că uneori e depășit de numărul mare de pacienți. Își face treaba cu un stetoscop și un tensiomentru. Pe vremuri dispensarele erau dotate astfel încât medicii să asigure și urgențele.

La nivel guvernamental problemele oamenilor se aud doar în campania electorală.

La Spitalul Județean Vaslui era fierbere mare. Se anunțase prezența premierului, Viorica Dancila, și a ministrului Sănătății, Sorina Pintea. Directoarea și alți angajați stăteau la primire să arate conducerii realizările din fonduri europene și guvernamentale.

După o oră de așteptare apar și oficialii. Pornesc spre șantier, ascultă informație după informație, apoi se duc să vadă și dotările cu aparatură.

În tot acest timp, gazda județului, Dumitru Buzatu, urmărește atent tot ce mișcă. Soția, senator, e ceva mai spate, iar fiul, secretar de stat e și el prezent în delegație. În formulă completă se merge în spital, de unde Viorica Dancila și Sorina Pintea se întorc cu impresii la cald.

Profităm de ocazie și o întrebăm pe ministrul Sănătății, Sorina Pintea, de lipsa infrastructurii sanitare și alte promisiuni din programul de guvernare. Admite că sunt probleme, dar promite rezolvări.

De la Vaslui, se pleacă la Bârlad, la spitalul municipal. Spitalul construit în 1975 are nevoie de reparații. Pacienții se plâng de condiții, în vreme ce oficialii iau la cunoștință de ele. După o oră de discuții cu medicii și conducerea, Sorina Pintea și Vorica Dăncilă ies la declarații cu vești pentru bârlădeni: se construiește un spital nou.

Dacă tot se vorbește despre construcții noi, profităm de ocazie să o întrebăm și de alte spitale tot noi, promise în programul de guvernare.

Sorina Pintea, ministrul Sănătății:

„-În programul de guvernare ați pomenit de 8 spitale regionale, aș vrea să va întreb unde sunt dacă vor fi și când vor fi?

-Programul spune că se vor contrui,e vorba de Iași, Cluj.”

Așadar vor fi trei, poate chiar opt, și se vor construi cândva, în viitor. Înainte de a pleca mai avem o întrebare pentru Sorina Pintea.

Sorina Pintea:

„-Există un spital aici la Negrești. Știți despre el?

-Da, știu.

-Aveți planuri pentru el?

-Eu aștept să văd propuneri, că sunt exigentă, dacă e nevoie de servicii medicale cu siguranță vor fi, vom analiza...”

Până la analiză, spitalul se prăbușește bucată cu bucată. Construit în 2005 cu fonduri europene în valoare de șase milioane de euro, avea să fie închis șase ani mai târziu prin celebra Ordonanță de Guvern care a pus lacătul pe 67 de unități, parte dintre ele aflate în moarte clinică. Și totuși unele erau noi, dar din birourile ministeriale acest lucru n-avea cum să se vadă.

Imediat după închidere, primarul de la acea vreme, cercetat și pentru fapte de corupție, s-a grăbit să-l concesioneze unei firme din București care nu l-a pus în functiune. Actualul primar a preluat problema și a dus-o în instanță.

Azi imaginile sunt apocaliptice. Toată aparatura nouă este acoperită de moloz. Întreaga imagine ne arată că măsurile luate acum opt ani au distrus infrastructura unui sistem sanitar și așa fragil.

Fostul ministru al Santatii, Attila Cseke, invocă lipsa condițiilor din spital, deși nu vizitase niciunul din cele închise.

Povestea Spitalului din Negrești este caz școală pentru toți cei care au preluat aceste spitale. E imaginea corupției a nepăsării și a indolenței. E tot ceea ce a distrus un sistem căpușat de multe ori din interior. Primarul da vina pe predecesori și se declară neputincios. L-ar da oricui ar putea să facă ceva cu el.

La doar 150 de kilometri, în Bacău, un primar nu doar că a salvat spitalul, dar a fost și singurul care n-a acceptat ca oamenii din orașului lui să nu mai aibă acces la specialisti.

Decizia guvernului Boc de a închide spitalele l-a găsit în funcție pe primarul Viorel Miron. Când a auzit a luat foc. A adunat oamenii și a făcut imediat un protest. Investise milioane de euro din fonduri europene ca să obțină energie solară pentru spital. Nu putea o hotărâre de Guvern să stea în calea acestor proiecte.

Viorel Miron, primar Comănești: „Am atacat în instanță hotărârea de Guvern și am câștigat suspendarea hotărârii la Comănești.”

Timp de două luni spitalul a fost închis, iar medicii au plecat la alte unități sanitare. Când a văzut negru pe alb că spitalul e al primăriei a pus la treabă departamentul de dezvoltare și au accesat fonduri europene pentru renovarea policlinicii și dotări. În total 12 milioane de euro. Spitalul are RMN, tomograf și aparat nou pentru ecografii. Clădirea e refăcută aproape în totalitate, urmând că în curând să înceapă un șantier finanțat tot cu fonduri europene pentru restul secțiilor.

Dotările de ultimă generație au convins și medicii tineri să vină la Comănești. Doctorul Hamati a fost rezident în secția de chirurgie și a decis să rămână. Alături de el mai lucrează încă trei chirurgi, unii veniți aici de la Iași.

La medicul gastroenterolog, și el foarte tânăr, e mereu coadă de pacienți veniți din tot județul. Pe holuri pacienții așteaptă răbdatori să fie văzuti de doctorul devenit cunoscut în tot județul. Și medicul ginecolog e tânăr. A venit la Comănești pentru că în altă parte a simțit că n-are loc.

Toți medicii veniți din alte orașe au primit locuințe în blocurile ANL, iar primarul le promite că investițiile în cariera lor nu se vor opri aici.

O singură mare emoție mai are primarul: în masterplanul pe sănătate supus dezbaterii publice spitalul de la Comănești apare pe o nouă listă a unităților medicale ce se vor închide. Opt la număr.

Ministrul Sănătății admite că așa scrie în masterplan, dar indiferent de decizia ministerului, primarul e hotărât să lupte. S-a judecat el cu Guvernul și e hotărât să se lupte cu oricine. Pentru că dincolo de orgoliu, spitalul e povestea orașului din ultimii 60 de ani. E viitorul în care a investit, și sunt în joc destinele zecilor de medici tineri pe care i-a adus aici. Dar mai presus de orice, e locul în care cei 80 de mii de oameni au unde să ceară ajutor.

Dincolo de cifre, cheltuieli, strategii, stau suferințele oamenilor. Medicii pleacă pe capete, iar în urma lor rămân cabinete și spitale goale. Infrastructura sanitară e la pământ, iar oamenii merg la spitalele mari pentru afecțiuni minore, încărcând astfel nota de plată a unui sistem de sănătate bolnav. Văzută de sus, sănătatea românească e asemenea unui bolnav care trage de timp în așteptarea ultimului moment. Fără investiții, medici și, mai ales, ordine în sistem, nu prea sunt șanse să ne mai facem bine.