Manfred Weber si Frans Timmermans vor șefia Comisiei Europene. Mesajele lor pentru români


Ultimul update: Duminica 26 Mai 2019 19:12
Data publicarii: Duminica 26 Mai 2019 18:21
Categorie: Romania, te iubesc!

EUROPA ÎȘI ALEGE VIITORUL II. Parlamentul European decide în comun cu Consiliul UE cu privire la actele legislative, care influențează viața de zi cu zi a cetățenilor Uniunii.

Printre temele acestor acte legislative se numără libera circulație și protecția consumatorilor, mediul și majoritatea sectoarelor economiei.

Analizăm mai jos câteva dintre cele mai importante legi adoptate de Parlamentul European, în ultimii 5 ani, dar până atunci aflăm ce este un "Spitzenkandidat".

După aceste alegeri europarlamentare, una dintre cele mai interesante lupte se va da între aleși pentru desemnarea succesorului lui Jean-Claude Juncker la conducerea Comisiei Europene.

"În cărți" sunt mai mulți politicieni din partea marilor familii de partide europene, așa-numiții Spitzenkandidaten, însă bătălia decisivă se va da între germanul Manfred Weber și olandezul Frans Timmermans, binecunoscut pentru români drept un vocal apărător al statului de drept.

Chiar dacă sună un pic intimidant, termenul german "Spitzenkandidat" desemnează un concept simplu- mai precis, pe așa-numitul candidat "cap de listă" al unui partid. În Germania, de exemplu, Angela Merkel a fost Spitzenkandidat al partidului ei, CDU, în toate alegerile parlamentare din 2005 încoace.

Candidatul cap de listă nu este neapărat liderul partidului și este anunțat cu puțin timp înainte de începerea campaniei electorale. În contextul alegerilor europarlamentare, este vorba despre personajul pe care diferitele grupuri politice din parlamentul European îl văd la conducerea Comisiei Europene.

Sistemul a fost introdus pentru alegerile din 2014. În termeni simpli, s-a decis ca șeful Comisiei să fie acel politician care întrunește peste 50% din voturile europarlamentarilor. Însă nu este necesar să facă parte din familia de partide care obține cele mai multe mandate.

La alegerile din 2014, Partidul Popular European l-a desemnat drept Spitzenkandidat pe Jean-Claude Juncker. Pentru a-l alege, însă, în fruntea Executivului european, a fost nevoie ca popularii, care au obținut 221 de locuri, să facă o înțelegere cu Social Democrații și cu grupul ALDE.

În acest an, o lista lungă de candidați speră să obțină numărul magic de voturi. În unele cazuri, cum ar fi ALDE, Partidul Verzilor și Partidul Stângii Europene, vorbim de mai mulți candidați. Dintre aceștia, doi au șanse serioase să aspire la fotoliul lui Jean-Claude Juncker.

Manfred Weber, în vârstă de 46 de ani, a făcut istorie acum 5 ani, când a devenit cel mai tânăr lider de grup din Parlamentul European. A primit "binecuvântarea" cancelarului Angela Merkel și și-a lansat campania într-un loc simbolic - la Atena, leagănul democrației.

Dacă ar ajunge la conducerea Comisiei Europene, Weber ar avea două priorități.

Manfred Weber: “Prima este creșterea economică, în special în zonele rurale, în zonele mai vulnerabile ale Europei. Visez la o Europa unde nimeni nu va mai fi nevoit să își părăsească regiunea natală din motive economice, pentru o slujbă mai bună sau u salariu mai mare, așa că visez la condiții egale de trăi în Uniunea Europeană. Îmi propun să lucrez la asta. A doua prioritate este legată de identitatea acestui continent și tot ceea ce ține de migrație, să ne asigurăm că știm cine ajunge aici."

Principalul sau rival este un personaj familiar românilor. Actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, care candidează din partea Socialiștilor europeni, este unul dintre cei mai fermi apărători ai statului de drept din România.

Frans Timmermans: "Este ca atunci când alergi la un maraton și suntem acum pe ultima sută de metri. Mesajul meu a fost astăzi: continuați să alergați, dar nu în direcția greșită ci spre linia de sosire căci aproape am ajuns. Mai sunt doar câteva recomandări ale Comisiei pe care trebuie să le îndepliniți. Dar nu vă opriți, nu bateți pasul pe loc și mai ales, pentru numele lui Dumnezeu, nu alergați în cealaltă direcție".

Iar anul acesta, a repetat apăsat ideea atunci când a primit titlul de doctor Honoris Causa al SNSPA București.

Frans Timmermans: “Dacă statul de drept este pus în pericol, dacă democraţia este reinterpretată după expresia „câștigătorul ia totul", atunci, aproape automat, corupția crește. De aceea Comisia Europeană a făcut propunerea de a corela fondurile europene cu respectarea statului de drept.(..). Vrem să ne asigurăm că se fac progrese în ceea ce priveşte statul de drept şi că lupta împotriva corupţiei nu e abandonată.”

Alegerea noului președinte al Comisiei Europene se va face la propunerea Consiliului European, urmată de votul în plenul noului Parlament.

Parlamentul European și Consiliul Uniunii gândesc în comun legile care influențează viața de zi cu zi a cetățenilor. De exemplu, libera circulație, protecția consumatorilor, mediul, majoritatea sectoarelor economiei.Toate aceste domenii vor fi reglementate de oamenii pe care astăzi îi alegem.

De la jumătatea primului deceniu al anilor 2000, Comisia Europeană a încercat să schimbe o stare de fapt - costurile suplimentare cu care erau taxați, în regim de roaming, clienții ce își foloseau telefoanele mobile când călătoreau într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Din 2015, Parlamentul European a adoptat, treptat, reglementari privind serviciul de roaming, iar suprataxele au fost definitiv "abolite" pe 15 iunie 2017.

Pentru o mai mare putere de decizie asupra vieții digitale, europenii au, din primăvara anului trecut, un nou instrument - regulile generale de protecție a datelor, pe scurt GDPR, după acronimul în limba engleză.

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European: “Datele noastre personale, viața noastră privată sunt protejate mai bine de abuzuri și manipulare. Așa stau lucrurile odată cu intrarea în vigoare a noilor regului privind protecția datelor, adoptate de Parlamentul European.”

GDPR s-a aflat în centrul atenției internaționale după ce s-au publicat rapoarte conform cărora Cambridge Analytica, o firmă de consultanță politică din Marea Britanie, a obținut în mod necorespunzător date despre 87 de milioane de utilizatori Facebook, fără consimțământul lor.

Scandalul a fost un subiect de discuție în Parlamentul European și motivul pentru care fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a venit la Strasbourg pe 22 mai 2018 pentru a explica modul în care compania sa va respecta noile reguli.

De anul trecut, legea privind confidențialitatea datelor personale din mediul online este pe deplin aplicabilă în întreagă Europa.

Este vorba despre un moment crucial al culturii europene, pentru economia noastră digitală și pentru apărarea valorilor europene. Noua directivă privind drepturile de autor ne va permite să atingem obiectivul nostru comun, acela de adaptare a drepturilor de autor la secolul 21.

Astfel, deținătorii de drepturi, în special muzicieni, artiști interpreți sau scenariști, dar și editori de presă au șanse mult mai serioase să negocieze acorduri mai bune privind plata pentru utilizarea lucrărilor lor atunci când sunt încărcate pe platforme online.

O altă decizie recentă a Parlamentului European, care ne influeneaza în mod direct viețile, prevede că, din 2021, România şi celelalte ţări europene să renunțe la schimbarea orei. Fiecare stat va avea libertatea de a decide la ce orar va rămâne: de vară sau de iarnă. Europarlamentarii le-au cerut însă țărilor membre să se coordoneze în aşa fel încât schimbarea să nu aibă un impact negativ asupra pieţei unice.

Alex Dima: “Viața în blocul comunitar nu este nici pe departe roz. Brexitul, diferențele economice dintre state, valurile de migranți, șomajul… Toate acestea sunt motive care au dus în cele din urmă la scăderea încrederii populației în politicienii de la Bruxelles. Pe tot acest fond crește încrederea în politicienii extremiști care înseamnă o amenitare la democrație și stabilitate.”

Sondajele făcute la nivel european arată că fenomentul migrației și atentatele teroriste reprezintă cele mai serioase motive de îngrijorare ale europenilor.

Fluxul uriaș de migranți veniți pe continent între 2015 și 2016 i-a făcut pe mulți dintre cetățenii Uniunii să se teamă de sutele de mii de nou-veniți și a alimentat ascensiunea partidelor naționaliste și eurosceptice de pe continent. Valul de refugiați din Siria și din alte zone măcinate de războaie și foamete au blocat orașe și insule și au tulburat situația social-politică, în Europa Occidentală. Chiar dacă în ultimii ani, fluxul migratoriu a scăzut considerabil, problemele rămân.

În 2018, au sosit în Europa peste 139.000 de imigranţi ilegali din Africa şi din Orientul Mijlociu. Cei mai mulţi au ajuns în Spania - peste 64.000, o creştere cu 130 de procente faţă de 2017. Italia, o altă destinație a refugiaților, şi-a închis porturile, în timp ce în Grecia au ajuns cu aproape 50% mai mulţi ca în anul anterior.

Unul dintre centrele de triere este în insula Lesbos - un milion de oameni au ajuns aici în ultimii patru ani, iar urmele trecerii lor sunt peste tot: nave eşuate şi plaje acoperite de veste de salvare.

Această teamă de imigranți a făcut să crească spectaculos partide aproape necunoscute până atunci, promotoare ale unui discurs radical, naționalist: Alternativa pentru Germania-AfD, Liga din Italia sau Partidul Libertăţii din Austria. În Germania, AfD a beneficiat de pe urma temerilor create de deschiderea graniţelor de către cancelarul conservator Angela Merkel, care a permis intrarea a peste un milion de solicitanţi de azil. Partidul a intrat triumfal în parlamentul german la legislativele din 2017, la doar 5 ani de la înființare. Iar în țări ca Italia și Polonia, alegătorii au propulsat la guvernare partide cu agenda clară anti-imigrație.

Încercând să rezolve problema, Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia prin care se angajează să plătească 6 miliarde de euro în patru ani pentru educaţia şi asistenţa umanitară a peste 3 milioane de refugiaţi sirieni aflați în taberele din această țară. Dar răul a fost făcut deja: teama a pătruns adânc în sufletele multor alegători, iar euroscepticismul și naționalismul par de neoprit.

În acest context, misiunea viitorului președinte al Comisiei Europene este extrem de dificilă. Pentru candidatul popularilor, Manfred Weber, soluţia este una de mijloc.

Manfred Weber: “Un control solid și strict al frontierei. Trebuie să ne protejăm granițele împotriva migranților ilegali. Nu vreau să transformăm Uniunea Europeană într-o fortăreaţă. Cred totuşi că trebuie să-i ajutăm pe cei care au nevoie de noi.”

Social-democrații europeni cred însă că problema nu poate fi rezolvată fără consens în Uniune. Nici nu este de mirare, având în vedere intransigența guvernelor din Ungaria şi Italia, în problema migrației.

Viktor Orban, premierul Ungariei: “Europenii vor face bine dacă nu vor asculta de președintele (francez) Macron, ci de Ungaria și Italia în problema protecției frontierelor.”

Europarlamentarul Guy Verhofstadt, candidat" cap de listă" din partea ALDE, are un mesaj pentru ţările care nu vor să respecte iniţiativele propuse de Bruxelles.

Guy Verhofstadt, lider grupul ALDE din Parlamentul European: “Nu veți mai primi bani de la Uniunea Europeană dacă nu aplicați și valorile Uniunii Europene. Este ușor să spunem "bine, daţi-ne banii". Şi când vine vorba de valori și principii, atunci să spunem "bine, dar asta nu este treaba noastră".”

Pe de altă parte, România se confruntă cu o lipsă acută de forţă de muncă. Peste 4 milioane de români muncesc şi trăiesc legal în alte state europene, cei mai mulţi în Italia, Spania şi Germania. Nu se știe exact, însă, care este numărul celor plecați în străinătate și neinregistrati oficial. Un studiu Eurostat publicat anul trecut arată că 19% dintre românii apţi de muncă lucrează "afară". Procentul este unul uriaş, în condițiile în care media europeană e de 3,8%.

Cine sunt principalii candidați pentru șefia Comisiei Europene
Cine sunt principalii candidați pentru șefia Comisiei Europene
trafic A1
Depășirea pe banda de urgență, sport național. Rareș Năstase: ”Să-i facem cunoscuți pentru nesimțirea lor”
Sănătate pe apucate, emisiunea integrală din 2 iunie 2019
A dat Guvernul în judecată și a păstrat spitalul deschis. Guvernul vrea iar să-l închidă
Doar 12 spitale redeschise în ultimii 8 ani. Viceprimar: ”Fonduri UE? În niciun caz”
”Reforma” care a îmbolnăvit sistemul de sănătate. Spitalele, blocate de afecțiuni banale
Europa îşi alege viitorul, emisiunea integrală din 26 mai 2019
propaganda online
Cum afectează situaţia justiţiei din România viitorul UE. "Grupul elfilor" vs. trolii ruşi