La Agenția pentru Mediu București, șefii le cer angajaților să mintă când întrebăm despre arderile ilegale din Capitală
De departe, cea mai poluată zonă din România este regiunea București-Ilfov.
La Agenția pentru Mediu București, șefii le cer angajaților să ne mintă când îi întrebăm cum monitorizează arderile ilegale din sudul capitalei, oraș aflat sub infringement pentru poluarea cu particule și dioxid de azot.
Ne oprim mai întâi în Victoria, județul Brașov, unde anul acesta au fost depistate în aer sute de depășiri la hidrogenul sulfurat.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
Ne mutăm în Victoria, județul Brașov. Unde, în iulie, locuitorii au ieșit în stradă să protesteze împotriva poluării.
Localnic din Victoria: Mirosul e aproape insuportabil. Dimineața și noaptea trebuie să închizi geamul.
Localnic din Victoria: Să mergi la o plimbare seara, nu poți.
La protestele din vară a participat inclusiv primarul. Camelia Bertea a trimis în ultimii 2 ani zeci de sesizări către Garda, Agenție și Ministerul Mediului.
Camelia Bertea – primarul orașului Victoria: ”Este de foarte mulți ani, discutăm de cel puțin 20 de ani, dar cu o intensitate maximă în anul 2024. Trei luni de zile, constant, s-a simțit aproape zi de zi. Un miros de pește ușor stricat. Unii dintre localnici spun că le este foarte greu, că copiii uneori varsă.”
În vară, oamenii au protestat în fața fabricii americane Purolite-Ecolab. Aici se produc, printre altele, substanțe pentru industria farmaceutică. Procesul industrial presupune o lungă listă de substanțe chimice. De la acizi și azotați la sulfați sau oxizi.
Apele care rezultă din procesul industrial al Purolite sunt epurate în stația de epurare a fabricii chimice Viromet, un colos industrial ridicat în timpul regimului comunist, aflat în prezent în insolvență. Le-am solicitat ambelor companii permisiunea de a filma în incinta lor. Nu am primit un răspuns.
Camelia Bertea – primarul orașului Victoria: ”Orice cetățean din orașul Victoria poate localiza strict mirosul. Mirosul vine din această parte a orașului, din zona acestor stații.”
Anul trecut, în oraș a fost trimis un autolaborator de la Brașov.
După multe insistențe din partea primarului, Agenția de Mediu a trimis din nou autolaboratorul anul acesta și l-a lăsat în oraș timp de 3 luni. Iar adevărul a început să iasă la iveală.
Camelia Bertea – primarul orașului Victoria: ”Aproape zilnic sau la 2 zile au existat depășiri.”
De exemplu, în luna septembrie, limita pentru hidrogenul sulfurat în aer a fost depășită de 228 de ori. Iar valorile zilnice admise de 16 ori. Au fost cazuri în care indicatorii pentru hidrogenul sulfurat au fost de 13 ori peste limita stabilită de lege.
Măsurătorile oficiale au confirmat mirosul pe care oamenii îl reclamă de ani de zile. Iar Garda de Mediu a stabilit, în sfârșit, că depășirile de hidrogen sulfurat și, implicit, mirosul vin de la stația de epurare a Viromet, unde sunt tratate, printre altele, apele industriale de la Purolite.
Direcția de Sănătate Publică Brașov citează din studii comandate de Purolite și Viromet.
Diana Pop – purtător de cuvânt DSP Brașov: ”Conform concluziilor acestora, se explică foarte clar că nu este afectată sănătatea populației. Există disconfort olfactiv, dar sănătatea populației nu este afectată.”
În 2019, Purolite s-a apucat să-și construiască propria stație de epurare. Doar că stația în care susțin cei de la Purolite că au investit 20 de milioane de euro este nefuncțională. Stația a fost construită fără autorizație de mediu. Iar acum compania și autoritățile române încearcă să convingă Comisia Europeană să le permită să o bage în legalitate, chiar și fără autorizația pe care ar fi trebuit să o obțină de la bun început.
Într-un răspuns scris, Purolite susține că a implementat tehnologii de filtrare a emisiilor în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile, că are un plan de gestionare a mirosurilor și că apelează la experți pentru a exclude orice impact negativ asupra sănătății umane. Compania spune că fabrica sa nu utilizează hidrogen sulfurat și că activitățile sale nu generează hidrogen sulfurat.
Am solicitat un interviu și un punct de vedere și din partea Viromet. Nu am primit un răspuns.
Camelia Bertea – primarul orașului Victoria: ”Nu ne dorim închiderea acestor fabrici, pentru că suntem conștienți că ele sunt singurii generatori de locuri de muncă pentru cetățenii noștri. Dar dorim să se reglementeze aceste probleme de mediu astfel încât calitatea vieții și pentru noi să fie în regulă”.
Ne mutăm în Vidra, satul Sintești, unde arderile ilegale din ultimii ani sunt de notorietate la nivel național. În mai, Garda de Mediu a chemat presa să prezinte cele 16 drone cu termoviziune achiziționate cu 1,3 milioane de euro din fonduri europene. Și a promis că din iunie le scot pe teren, să surprindă arderile ilegale. N-au făcut-o.
Andrei Corlan – comisar șef Garda Națională de Mediu: ”Putem începe implementarea de la 1 ianuarie 2025.”
Reporter: De ce așa târziu?
Andrei Corlan: ”Pentru că așa e PNRR-ul.”
Șeful gărzii spune că dronele nu pot fi ridicate în lipsa celor 8 autospeciale cumpărate cu alți 750.000 de euro de la aceeași firmă. Și care întârzie să ajungă.
Mircea Fechet – ministrul Mediului: ”Cred că liniștiți pot să meargă și pe jos. Nu au nevoie de nicio mașină.”
La rândul său, Ministerul Mediului a atribuit în 2023 o altă licitație pentru alte 21 de drone. Acestea urmau să fie dotate cu senzori care depistează poluarea din zbor. Alți 4 milioane de euro din fonduri europene. Contractul a fost câștigat de o firmă în care este acționar și un fost șef al agenției de mediu.
Andrei Corlan – comisar șef Garda Națională de Mediu: ”Nu a reușit să construiască, sau să livreze aparatele respective și s-a reluat procedura.”
În septembrie a ars, de două ori, inclusiv groapa de gunoi de la Vidra. Au fost incendii mari și de lungă durată. Fix genul de situație pentru care, în urmă cu 3 ani, Agenția de Mediu București a fost dotată cu un autolaborator.
Andrei Corlan – comisar șef Garda Națională de Mediu: ”Da, a fost autolaboratorul, nu s-au înregistrat depășiri, asta pot să v-o spun cu exactitate.”
Mergem și la APM București, unde șefa s-a ferit să apară pe cameră și a băgat la înaintare un subaltern.
În Sintești există o stație de monitorizare a aerului, însă aceasta măsoară numai particule PM10 și PM2.5. Nu și metale grele, care ar putea să provină din arderi ilegale sau hidrogenul sulfurat care ar putea să vină de la groapa de gunoi. Din spatele camerei, șefa APM București le cere angajaților să ne mintă.
În 3 ani, autolaboratorul APM București, un echipament de sute de mii de euro luat din fonduri europene, a ieșit din curtea instituției doar 15 zile.
Mircea Fechet – ministrul mediului: ”Aproape aș putea să spun că, pentru un număr atât de mic de situații în care a fost folosit acel autolaborator, poate nici nu era nevoie să-l cumpărăm.”
Autolaboratorul ar fi putut elucida sursa mirosurilor pestilențiale din jurul gropii de gunoi Vidra.
Marius Stratulat – fondator Asociația "Iar Miroase": ”E un miros ca de hazna. Și dacă nu știți cum e mirosul de hazna, e îngrozitor.”
Claudiu, Valentin și Marius sunt membri ai asociației Iar Miroase. ONG-ul are în spate mii de oameni din București și Ilfov care trăiesc în localitățile din jurul gropii de gunoi de la Vidra. Anul trecut au creat aplicația "Iar Miroase", unde oricine poate semnala incendii sau mirosuri urâte, iar apoi, prin aplicație, trimite sesizări automat către DSP și Garda de Mediu.
Valentin Crețu – membru Asociația "Iar Miroase": ”Cel mai mult s-au trimis într-o zi 500 de sesizări.”
Marius Stratulat – fondator Asociația "Iar Miroase": ”De fiecare dată când am cerut Gărzii de Mediu, au zis că DSP ar trebui să se implice. DSP, dacă ajungi să discuți cu cineva de acolo, zic că Garda de Mediu ar trebui să ia măsurătorile. După care Garda de Mediu va spune, din nou, că APM e de vină că a autorizat așa ceva.”
Claudiu Păcearcă – membru Asociația "Iar Miroase": ”Iar faptul că ne-au trecut la "spam" și că nu mai primesc de la noi nici solicitări, nici reclamații, nici nimic, practic DSP ne-a închis ușa în nas. Adică o instituție a statului te trimite la plimbare. Oricum și restul te trimit la plimbare.”
Asociația suspectează că mirosurile vin de la Groapa de Gunoi Vidra.
Andrei Corlan – comisar șef Garda de Mediu: ”Monitorizările Agenției de Protecție a Mediului, pe care le-am primit, nu au relevat depășirea indicatorilor de calitate pe zonele respective.”
Fals. În 2024, autolaboratorul n-a fost trimis deloc în zonă. În schimb, în 2022 și 2023, APM București a avut 8 campanii scurte de monitorizare. În două dintre ele, în august 2022 și octombrie 2023, au înregistrat depășiri la hidrogenul sulfurat în Sintești, Popești-Leordeni, Berceni și Jilava. Adică în jurul gropii de la Vidra.
La 10 zile după interviu, Garda de Mediu a revenit în scris și a recunoscut că știa de fapt de depășirile de hidrogen sulfurat, că au făcut controale la groapă și au amendat operatorul. O primă recunoaștere într-un document oficial.
Într-un răspuns scris, Eco Sud susține că nu a fost sancționată niciodată pentru depășirea limitei de hidrogen sulfurat și că nu există niciun document din care să reiasă că Garda de Mediu a identificat depozitul Vidra ca fiind sursa depășirilor.
Primăria București are și ea propriul autolaborator. Au fost de acord să-l amplaseze în curtea lui Marius timp de 2 săptămâni, timp în care au fost 3 jumătăți de oră cu depășiri ale limitei de hidrogen sulfurat.
Andrei Lorinczi Bernhard – expert Direcția Monitorizare Primăria Capitalei: ”Au fost înregistrate niște vârfuri, valoarea cea mai mare fiind de 25 de micrograme, față de 15 cât prevede legislația națională.”
Eco Sud ne-a trimis propriile măsurători pentru 10 zile din octombrie. În tabelele lor nu există depășiri.
Interesant este că autolaboratorul a stat la mai puțin de 1 kilometru de stația gropii. Pe 24 octombrie, între 9 și 12 noaptea, autolaboratorul a avut 3 depășiri. Vârful a fost de 18,5 micrograme de hidrogen sulfurat, peste limita de 15. În acest interval, stația gropii a dat valori mai mici de 11 micrograme, adică sub limita legii.
La presiunea asociației Iar Miroase, primăria Berceni și-a cumpărat și ea 5 senzori, ce-i drept mai puțin sofisticați. Și aceștia înregistrează depășiri în mod constant.
Claudiu Păcearcă – asociația "Iar Miroase": ”Ok, nu-ți arată la virgulă, dar totuși când ai depășiri de 4 ori, e clar că acolo ai o depășire. Hai, nu o fi de 4 ori, o fi de 3,5 ori, de 3 ori, dar depășirea există; nu are cum să aibă senzorul ăla o eroare atât de mare.”
Eco Sud ne-a trimis o listă cu 8 alte surse despre care susțin că generează hidrogen sulfurat. Invocă arderile ilegale, alte gropi de gunoi, deversări de ape uzate, stații de asfalt neautorizate sau fermele de animale din Berceni.
De departe, cel mai poluat oraș din România este însă Bucureștiul. Alte două proceduri de infringement pe calitatea aerului au fost deschise din cauza depășirilor limitelor de PM10 și a dioxidului de azot în capitală.
Dr. Beatrice Mahler, manager Institutul Marius Nasta: ”Aici efectul este direct asupra plămânului. Azotul este una dintre substanțele care îmi distruge fibra elastică a plămânului.”
Anul acesta, o echipă coordonată de Beatrice Mahler a publicat un studiu la nivel internațional, în care a reușit să coreleze pentru prima dată câți bolnavi se internează lunar în capitală pentru boli de plămâni și inimă cauzate de poluare.
Dr. Beatrice Mahler, manager Institutul Marius Nasta: ”Avem până la 600 de internări suplimentare în luna respectivă. Iar la PM2.5 sunt 900 de internări suplimentare. Atunci când vorbim de afecțiuni cardiovasculare, avem o creștere a numărului de internări până la 1300 de internări. 10 pacienți, într-o lună, pot să aibă accident vascular.”
Nicușor Dan este principalul responsabil cu reducerea poluării în București.
Nicușor Dan – primarul Municipiului București: ”Noi suntem în situația unui om care a fumat 30 de ani două pachete de țigări pe zi și se duce la doctor și spune vreau o pilulă ca să mă simt bine, să nu mai am nicio problemă la plămâni începând de mâine. Nu se poate! Nu, sunteți în situația în care un om a fumat timp de 30 de ani 2 pachete pe zi, vine la medic și îi spune medicului: vreau să mă las. Numai că întrebarea este dacă pacientul dvs. chiar se lasă sau încă mai fumează câte 3 pachete pe zi.”
De 4 ani, primăria promite că va face un plan integrat de calitate a aerului - PICA. Un document complex prin care trebuie analizate științific, până la nivelul fiecărei străzi și locuințe, toate sursele de poluare din București și care să-i permită să ia apoi măsuri cuantificabile pentru reducerea poluării. Ne-am întâlnit cu primarul pe 24 octombrie, ultimul termen pe care și l-a asumat în fața Comisiei Europene pentru prezentarea PICA.
Nicușor Dan – primarul Municipiului București: Bun, nu avem acest program integrat de calitatea aerului în acest moment.
Am ajuns în situația în care Garda de Mediu amendează Primăria Capitalei pentru că nu-și respectă propriile promisiuni făcute Comisiei Europene.
Andrei Corlan – comisar șef Garda Națională de Mediu: Personal nu pot să înțeleg această lipsă de reacție, pentru că asta nu e o problemă a Primăriei Capitalei. E o problemă națională.
Nicușor Dan – primarul Municipiului București: Bun, putem, dacă vreți, să punem Garda de Mediu să conducă Primăria Capitalei.
Andrei Corlan – comisar șef Garda Națională de Mediu: Să stabilească două seturi de măsuri, una referindu-se la traficul din București, principala problemă. A doua referindu-se la încălzirea rezidențială. Lucru pentru care, până la această dată, Garda Națională de Mediu n-a primit niciun răspuns.
Nicușor Dan – primarul Municipiului București: Sursa poluării din București este traficul, care este generat de o dezvoltare urbană profund, profund coruptă, la care instituțiile statului sunt complice. Asta este sursa problemei.
Nicușor Dan susține că primăria a luat măsuri și în lipsa planului. Enumără benzile unice pentru autobuze, tramvaiele și troleibuzele cumpărate, investițiile în termoficare și taxarea parcărilor, care ar trebui să descurajeze traficul. Însă nu este pregătit să introducă zonele cu emisii reduse, adică zone în care mașinilor vechi sau celor cu motoare poluante să le fie taxat sau interzis accesul. O astfel de măsură a fost introdusă anul acesta în Varșovia.
Reporter: Nu susțineți introducerea unei zone în care să plătești taxă dacă ai Euro 1 sau Euro 2 sau să-ți fie limitat accesul.
Nicușor Dan – primarul Municipiului București: Nu susțin o astfel de măsură cel puțin în următorii doi-trei ani.
În timpul filmărilor, licitația pentru trecerea CET-ului de la Craiova de pe cărbune pe gaze a fost anulată. La Rovinari, în schimb, a avut loc prima întâlnire pentru realizarea unui plan integrat de calitate a aerului.
La București, planul PICA e la a treia licitație, încă nu avem câștigător. În Victoria, iazurile de decantare de unde vine mirosul au început să fie astupate.
La Sintești, Garda de Mediu a împrumutat alte drone de la un institut de cercetare ca să demonstreze că, cităm, „se ține de promisiuni.” Ministerul Mediului are în derulare un contract de 50 de milioane de euro și promite că în 2025 rețeaua va fi funcțională în totalitate.
Între timp, în România, peste 25.000 de oameni mor anual din cauza poluării.
