Fondurile europene au ajuns sa ne urateasca tara. Metodele prin care se fura O TREIME din banii de la UE

Ultimul update: Vineri 15 Decembrie 2017 14:15
Data publicarii: Joi 12 Martie 2015 13:55
Categorie: Sezonul 1

OAMENII DISTRUG LOCUL, partea a II- a. Marii investitori care n-au nicio legatura cu comunitatea locala reusesc sa-si bage in conturi bani europeni, pe proiecte care nu aduc in satele Romaniei niciun castig.

Pe langa distrugerea naturii, pe langa concurenta unui megacomplex fata de satenii cu posibilitati modeste de cazare, mai apare o problema. Fondurile UE destinate investitiilor in zonele rurale sunt tot mai des fraudate - o recunosc chiar functionarii care aproba finantarile - si nu ajuta cu nimic taranii. Banii UE ajung practic in buzunarele unor mari investitori care plimba sume si angajati dintr-o firma intr-alta. Marian Ionescu de la Agentia de Finantare pentru Investitii Rurale ne asigura ca e o practica obisnuita in mafia fondurilor UE: infiintezi firme noi pe numele unor fini, prieteni sau fosti angajati.

Prezumptia de nevinovatie, in 70% din cazuri
Functionarul ne da un exemplu: o femeie obtine fonduri UE ca sa porneasca o afacere cu utilaje de constructii. Fiindca nu verifica, ci merg pe buna credinta, functionarii nu afla ca sotul ei are o firma de constructii. Dupa ce se termina perioada de monitorizare, utilajele trec automat in firma sotului la jumatate de pret in vreme ce firma care a luat fondurile se desfiinteaza.

Patronii romani care cer bani UE au mai gasit si o alta solutie: cea a cofinantarii inexistente. Aceiasi bani se plimba de la o firma la alta si astfel fiecare dinte ele dovedeste ca are cofinantare cu aceiasi bani. Dovada ca ai suma e extrasul de cont sau o declaratie pe propria raspundere. La miile si miile de dosare depuse nu e timp fizic sa se cerceteze daca banii chiar exista.

Investitorii beneficiaza de prezumptia de buna credinta, despre care Marian Ionescu spune ca in doar 70% cazuri functioneaza. Intelegem ca in 30% din cazuri, investitorii romani fura din visteria UE bani pe care ii puteau primi alti investitori cinstiti. Cu complicitatea statului, impactul acestor bani UE asupra economiei de la tara e zero.

Viscri, satul unde termopanele sunt interzise, iar biserica tine loc de supermarket. Vizita in casa taraneasca a printului Charles

Crescatorii de porci in locul de suflet al printului Charles
Ne intoarcem la Viscri. Singurul consilier local hotarat sa impiedice o dezvoltare moderna care ar da startul in distrugerea zonei, Caroline Fernolend, banuieste ca proiectele au fost aprobate pe ascuns, fiindca in sedinta de Consiliu nu a fost vorba de asa ceva.

Dupa vizita echipei „Romania, te iubesc!” la Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale Alba, Ordinul Arhitectilor Brasov primeste o scrisoare de la aceeasi agentie, prin care solicita comunicarea unui punct de vedere, pe baza caruia sa decida daca finantarea se retrage sau nu.

Dar arhitectii au facut deja tot ce au putut: au cerut investitorilor sa acopere constructiile cu tigla traditionala si sa renunte la betonul aparent. Insa certificatele de urbanism au fost date de autoritatile locale si judetene. Cele locale isi urmeaza interesul personal - acela de a valorifica terenul mostenit. Iar cele judetene erau conduse la data aprobarilor de un presedinte arestat azi si judecat pentru: abuz in serviciu, luare de mita, spalare de bani si trafic de influenta.

Intre timp, primarul si viceprimarul de la Bunesti planuiesc in zona protejata a satelor monument transformari radicale. De pilda, on plimbarile lor prin situl Natura 2000, turistii ar trebui sa admire in viitor 5 ferme de porci, in valoare de 8 milioane de euro, cu mirosuri si dejectii industriale, co-finantate de UE. Plus o mare de panouri solare. Toate, pe teren concesionat de la primarie. In cele 5 firme care vor sa creasca porci cu bani UE regasim o parte din familiile celor care vor complex turistic la Bunesti.

„Proiectele sa si le bage undeva”
La cateva zile dupa interviul acordat PRO TV, seful agentiei zonale pentru Finantarea Investitiilor Rurale e dus cu mascatii la DNA, fiindca se banuieste coruptia in mai multe cazuri de acordare a fondurilor europene. Iar acum, domnul e in concediu o vreme. In ianuarie, investitorii de la Viscri-Bunesti n-au mai asteptat cercetarile directiei control si antifrauda si au cerut in scris rezilierea a contractelor pentru finantarea UE. Practic au renuntat de buna voie la banii primiti, motivand ca „nu mai e timp de implementare”.

Dan Spataru, viceprimarul din Bunesti, nu e deloc multumit. „Proiectele castigate sa si le bage undeva! Adanc, ca nu ne mai intereseaza comuna Bunesti. Asta o sa le zic la oameni in campanie, si o sa fac publicitate cu chestia asta, ca se pierd locuri de munca pentru cateva pensiuni din viscri care vor sa traiasca numai ei”, spune viceprimarul

Viscrenii au reusit sa opreasca finantarea UE pentru complexul modern, dar proiectul exista. Planurile urbanistrice si toate aprobarile de la mediu raman valabile, asa ca lupta satenilor cu dezvoltatorii care pun profitul inaintea patrimoniului continua.

Viscrenii dau - poate prea tarziu - un exemplu demn de urmat pentru toate autoritatile din zonele turistice ale Romaniei, care in goana dupa profit au permis fara discernamant constructii haotice, cu dispret fata de patrimoniul mostenit si fata de natura. Ramane insa o intrebare: pentru cine sunt banii UE?

Banii europeni pentru agricultura, de neatins pentru sateni
Un localnic din Viscri spune ca pentru oricine, doar pentru sateni nu. S-a caznit sa ia fonduri pentru o livada de nuci, dar nu a reusit. Desi face agricultura de cand se stie, asta nu-i foloseste in cursa pentru banii UE fiindca era obligatoriu sa aiba 12 clase iar el are scoala profesionala. Asa ca a vrut si el sa fenteze statul, punand afacerea pe numele fiului, dar nici acesta nu are scoala. A muncit de mic si acum a plecat la taiat de lemne in Vest.

Aproape niciun viscrean nu a obtinut pana acum finantare pentru vreo afacere de familie. Cornel din Bunesti e exceptia: isi castiga existenta cu turisti pe trasee de bicicleta. El insusi le-a amenajat, finantat de elvetieni. E singurul localnic care a obtinut bani gratis de la UE si a si inceput santierul pentru o pensiune in comuna. Ca sa faca rost de cofinantare a ipotecat pana si casa bunicilor.

E dezamagit de birocratia careia un om simplu nu-i poate tine piept. „Cheltui cel putin jumatate pe drumuri, pe avize si pe consultanti nu foarte priceputi, sau carora le pasa doar sa ia banii si nu cat de utila, sau daca investitia isi are locul sau nu sau daca pastreaza caracterul local”.

In zona s-ar putea face multe cu fonduri UE: e nevoie de restaurarea vechii scoli si a caselor monument care se darama, e nevoie de drumuri, de o fabricuta traditionala de lapte pentru micii fermieri. Dar aceste proiecte raman deocamdata un vis, fiindca o parte din milioanele de euro, bani UE destinati dezvoltarii rurale, umplu buzunarele investitorilor mari care isi permit consultanti costisitori, care stiu sa forteze legea si buna credinta de care benficiaza in fata autoritatilor. Ei nu aduc in sate nici afaceri pe termen lung, nici locuri de munca, nici bunastare, ci doar contracte grase pentru firmele de casa ale alesilor locali si confirmarea ca fara coruptie sau inselatorie e aproape imposibil sa razbesti in Romania.

Satul de suflet al printului Charles risca sa fie acoperit de beton. UE plateste iar primarul se ocupa de distrugerea traditiei

Satul de suflet al printului Charles risca sa fie acoperit de beton. UE plateste iar primarul se ocupa de distrugerea traditiei

halda de steril de la Moldova Noua

Halda de steril care otraveste doua tari. "Le-as da ministrilor o lopata, sa curate dupa ce bate vantul aici"

Castelul bantuit de coruptia din justitie. Romania risca sa ramana fara unul dintre cele mai importante centre culturale

O nava care trebuia sa ajunga la fier vechi descopera acum zacaminte de gaze in Marea Neagra si prezice cutremurele

Povestea scandalului Transalpina, spusa de un director de la Drumuri. "Daca lumea ar sti cum se cheltuiesc banii, ne-ar impusca ca pe caini"

Cum se lucreaza pe santierul unei sosele din Romania. "Mobilizare de 120%" cu muncitori care dau frunzele si racaie pamantul

De ce nu am reusit sa facem o autostrada de la vest la est in 25 de ani. Principalii vinovati pentru aceasta "performanta"

cover autostrazi MASTERPLAN

Romania, statiune de odihna pentru constructorii de drumuri. Cati bani si cate vieti pierdem anual fiindca nu avem autostrazi

Cum s-a facut Transalpina, soseaua inutila de 300 de milioane de euro. "Era la o regionala, puteau sa o gestioneze palmat"

Constructorii de autostrazi, mai inceti decat un melc. Ce inseamna "lucrarile incep luni" pentru un sef de la Drumuri

In tara erau someri, in Marea Britanie au devenit antreprenori de succes. "Cand aud ca esti roman, se mai gandesc o data"

"Ma simt mai in siguranta in Bucuresti decat la Londra". Cum traiesc medicii romani care trateaza VIP-urile din Anglia

Fotbalistul Nationalei care ne face PR la Londra si hotii romani care au speriat Marea Britanie. "Am venit si am luat teapa"