Fondurile europene au ajuns sa ne urateasca tara. Metodele prin care se fura O TREIME din banii de la UE
OAMENII DISTRUG LOCUL, partea a II- a. Marii investitori care n-au nicio legatura cu comunitatea locala reusesc sa-si bage in conturi bani europeni, pe proiecte care nu aduc in satele Romaniei niciun castig.
Pe langa distrugerea naturii, pe langa concurenta unui megacomplex fata de satenii cu posibilitati modeste de cazare, mai apare o problema. Fondurile UE destinate investitiilor in zonele rurale sunt tot mai des fraudate - o recunosc chiar functionarii care aproba finantarile - si nu ajuta cu nimic taranii. Banii UE ajung practic in buzunarele unor mari investitori care plimba sume si angajati dintr-o firma intr-alta. Marian Ionescu de la Agentia de Finantare pentru Investitii Rurale ne asigura ca e o practica obisnuita in mafia fondurilor UE: infiintezi firme noi pe numele unor fini, prieteni sau fosti angajati.
Prezumptia de nevinovatie, in 70% din cazuri
Functionarul ne da un exemplu: o femeie obtine fonduri UE ca sa porneasca o afacere cu utilaje de constructii. Fiindca nu verifica, ci merg pe buna credinta, functionarii nu afla ca sotul ei are o firma de constructii. Dupa ce se termina perioada de monitorizare, utilajele trec automat in firma sotului la jumatate de pret in vreme ce firma care a luat fondurile se desfiinteaza.
Patronii romani care cer bani UE au mai gasit si o alta solutie: cea a cofinantarii inexistente. Aceiasi bani se plimba de la o firma la alta si astfel fiecare dinte ele dovedeste ca are cofinantare cu aceiasi bani. Dovada ca ai suma e extrasul de cont sau o declaratie pe propria raspundere. La miile si miile de dosare depuse nu e timp fizic sa se cerceteze daca banii chiar exista.
Investitorii beneficiaza de prezumptia de buna credinta, despre care Marian Ionescu spune ca in doar 70% cazuri functioneaza. Intelegem ca in 30% din cazuri, investitorii romani fura din visteria UE bani pe care ii puteau primi alti investitori cinstiti. Cu complicitatea statului, impactul acestor bani UE asupra economiei de la tara e zero.
Crescatorii de porci in locul de suflet al printului Charles
Ne intoarcem la Viscri. Singurul consilier local hotarat sa impiedice o dezvoltare moderna care ar da startul in distrugerea zonei, Caroline Fernolend, banuieste ca proiectele au fost aprobate pe ascuns, fiindca in sedinta de Consiliu nu a fost vorba de asa ceva.
Dupa vizita echipei „Romania, te iubesc!” la Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale Alba, Ordinul Arhitectilor Brasov primeste o scrisoare de la aceeasi agentie, prin care solicita comunicarea unui punct de vedere, pe baza caruia sa decida daca finantarea se retrage sau nu.
Dar arhitectii au facut deja tot ce au putut: au cerut investitorilor sa acopere constructiile cu tigla traditionala si sa renunte la betonul aparent. Insa certificatele de urbanism au fost date de autoritatile locale si judetene. Cele locale isi urmeaza interesul personal - acela de a valorifica terenul mostenit. Iar cele judetene erau conduse la data aprobarilor de un presedinte arestat azi si judecat pentru: abuz in serviciu, luare de mita, spalare de bani si trafic de influenta.
Intre timp, primarul si viceprimarul de la Bunesti planuiesc in zona protejata a satelor monument transformari radicale. De pilda, on plimbarile lor prin situl Natura 2000, turistii ar trebui sa admire in viitor 5 ferme de porci, in valoare de 8 milioane de euro, cu mirosuri si dejectii industriale, co-finantate de UE. Plus o mare de panouri solare. Toate, pe teren concesionat de la primarie. In cele 5 firme care vor sa creasca porci cu bani UE regasim o parte din familiile celor care vor complex turistic la Bunesti.
„Proiectele sa si le bage undeva”
La cateva zile dupa interviul acordat PRO TV, seful agentiei zonale pentru Finantarea Investitiilor Rurale e dus cu mascatii la DNA, fiindca se banuieste coruptia in mai multe cazuri de acordare a fondurilor europene. Iar acum, domnul e in concediu o vreme. In ianuarie, investitorii de la Viscri-Bunesti n-au mai asteptat cercetarile directiei control si antifrauda si au cerut in scris rezilierea a contractelor pentru finantarea UE. Practic au renuntat de buna voie la banii primiti, motivand ca „nu mai e timp de implementare”.
Dan Spataru, viceprimarul din Bunesti, nu e deloc multumit. „Proiectele castigate sa si le bage undeva! Adanc, ca nu ne mai intereseaza comuna Bunesti. Asta o sa le zic la oameni in campanie, si o sa fac publicitate cu chestia asta, ca se pierd locuri de munca pentru cateva pensiuni din viscri care vor sa traiasca numai ei”, spune viceprimarul
Viscrenii au reusit sa opreasca finantarea UE pentru complexul modern, dar proiectul exista. Planurile urbanistrice si toate aprobarile de la mediu raman valabile, asa ca lupta satenilor cu dezvoltatorii care pun profitul inaintea patrimoniului continua.
Viscrenii dau - poate prea tarziu - un exemplu demn de urmat pentru toate autoritatile din zonele turistice ale Romaniei, care in goana dupa profit au permis fara discernamant constructii haotice, cu dispret fata de patrimoniul mostenit si fata de natura. Ramane insa o intrebare: pentru cine sunt banii UE?
Banii europeni pentru agricultura, de neatins pentru sateni
Un localnic din Viscri spune ca pentru oricine, doar pentru sateni nu. S-a caznit sa ia fonduri pentru o livada de nuci, dar nu a reusit. Desi face agricultura de cand se stie, asta nu-i foloseste in cursa pentru banii UE fiindca era obligatoriu sa aiba 12 clase iar el are scoala profesionala. Asa ca a vrut si el sa fenteze statul, punand afacerea pe numele fiului, dar nici acesta nu are scoala. A muncit de mic si acum a plecat la taiat de lemne in Vest.
Aproape niciun viscrean nu a obtinut pana acum finantare pentru vreo afacere de familie. Cornel din Bunesti e exceptia: isi castiga existenta cu turisti pe trasee de bicicleta. El insusi le-a amenajat, finantat de elvetieni. E singurul localnic care a obtinut bani gratis de la UE si a si inceput santierul pentru o pensiune in comuna. Ca sa faca rost de cofinantare a ipotecat pana si casa bunicilor.
E dezamagit de birocratia careia un om simplu nu-i poate tine piept. „Cheltui cel putin jumatate pe drumuri, pe avize si pe consultanti nu foarte priceputi, sau carora le pasa doar sa ia banii si nu cat de utila, sau daca investitia isi are locul sau nu sau daca pastreaza caracterul local”.
In zona s-ar putea face multe cu fonduri UE: e nevoie de restaurarea vechii scoli si a caselor monument care se darama, e nevoie de drumuri, de o fabricuta traditionala de lapte pentru micii fermieri. Dar aceste proiecte raman deocamdata un vis, fiindca o parte din milioanele de euro, bani UE destinati dezvoltarii rurale, umplu buzunarele investitorilor mari care isi permit consultanti costisitori, care stiu sa forteze legea si buna credinta de care benficiaza in fata autoritatilor. Ei nu aduc in sate nici afaceri pe termen lung, nici locuri de munca, nici bunastare, ci doar contracte grase pentru firmele de casa ale alesilor locali si confirmarea ca fara coruptie sau inselatorie e aproape imposibil sa razbesti in Romania.
Etichete: constructii, fonduri, primar, Printul Charles, proiect, sateni, tradiții, turism, ue, Viscri,
