Afaceri "otravite" in port, partea I. Vasul Flaminia, nava cu un imens potential toxic si secrete nefiresc de bine pazite
Romania i-a urat "Bun venit!" unei nave port-containter pe care sapte state au refuzat sa o primeasca in porturile lor. Vasul urias este considerat o bomba ecologica peste tot in lumea civilizata.
Oficialii nostri i-au invitat pe proprietari sa ancoreze in Constanta, chiar langa oras, langa dana de cereale.
Aceasta este povestea navei Flaminia, plecata din Statele Unite. Undeva, in mijlocul Oceanului Atlantic, la bord a avut loc o explozie.
Zeci de containere pline cu substante chimice au ars in cala, iar rezultatul este un noroi toxic de care se vor ocupa firme romanesti, in tara noastra.
Autoritatile ne asigura ca de pe Flaminia nu vine nici un pericol. Nu exista insa studii publice si nicio procedura transparenta care sa le sustina afirmatiile.
Vasul Flamina - nava cu un imens potential toxic si secrete nefiresc de bine pazite
Calificata in presa internationala si in buletinele maritime drept „o bomba toxica plutitoare", dupa ce nu a fost primita in nici un port din Europa, nava germana Flaminia isi descarca deseurile periculoase in portul Constanta, la o dana de cereale.
Mai bine de 10 luni nava Flaminia a fost plimbata prin apele internationale. In cele din urma, in mai 2013, a fost adusa in tara noastra. Si aici au fost mari ezitari, in cele din urma, insa, autoritatile si-au dat acceptul si de atunci este trasa in dana 38 din portul Constanta.
De unde temerile si indoielile vizavi de acesta nava?
Din balbele autoritatilor, minciunile armatorului si lipsa de transparenta a celor care trebuiau sa dea garantii cetatenilor Romaniei ca tara lor nu a devenit groapa de gunoi a Europei.
Povestea controversata a Flaminiei a inceput in vara anului trecut, in iulie
Nava MSC Flaminia incarcata cu 2875 de containare a plecat intr-o cursa din portul Charleston, de pe Coasta Estica a Statelor Unite cu destinatia Anvers, Europa.
Containarele aveau diverse marfuri: de la masini la bunuri de larg consum. 150 de containare erau incarcate cu substante destinate industriei chimice.
In 14 iulie 2012, in mijlocul Atlanticului, pe nava au avut loc niste explozii si centrul navei a fost cuprins de flacari.
SOS-urile disperate ale comandantului navei nu au ramas fara raspuns. Trei nave de salvare au sosit si echipajul a parasit nava. Dar nu fara incidente. Un membru al acestuia a fost dat disparut si alti cativa au fost raniti.
Doi membri ai echipelor de salvare venite sa opreasca focul au murit.
Cursa blestemata a Flaminiei era abia la inceput. Pentru cateva saptamani port-containarul s-a plimbat aparent in deriva prin apele Atlanticului.
Nicio tara din zona nu a vrut sa permita navei sa intre in apele teritoriale. Au fost adresate solicitari catre Marea Britanie, Franta, Spania, Belgia Portugalia, Olanda si Germania.
Desi focul era sub control, nimeni nu voia sa riste. De ce? Tocmai din cauza incarcaturii care s-a dovedit a fi mult mai periculoasa decat s-a declarat.
Profesorul universitar Rodica Stanescu este specialista in impactul compusilor organici asupra mediului.
"Eu am o lista, care este publica de altfel, cu substantele si tipurile de substante care se aflau in aceste containare. Majoritatea substantelor sunt organice, de natura periculoasa toate, as putea spune, si cantitatile sunt variabile. Sunt foarte multi compusi inflamabili, de asemenea, compusi chimici corozivi, compusi care pot sa provoace efecte de mediu, de asemenea, compusi cancerigeni", spune Rodica Stanescu.
Au existat voci care au acuzat armatorul ca nu a declarat toate substantele de la bord pentru a evita plata unor taxe.
Pe nava existau zeci de substante incadrate pe lista internationala a substantelor periculoase- International Maritime Dangerous Goods.
Nimeni nu voia „bomba toxica plutitoare".
"Sunt, de asemenea, niste cantitati impresionante de bifenili organo-clorurati care sunt compusi cancerigeni si care se acumuleaza in organismele vii, deosebit de periculosi. De asemenea, saruri de plumb care sunt periculoase, o gama foarte larga, dar fiecare in sine constituie un produs periculos", mai spune profesoara.
Discutii si negocieri lungi s-au purtat intre statele europene si, in cele din urma, in septembrie 2012 statul german, sub al carui pavilion se afla nava, a fost nevoit sa-i permita acesteia deplasarea spre apele teritoriale. Cu o conditie: nava sa fie pusa sub autoritatea Comandamentului german central pentru situatii de urgenta: Havariekommando.
Germania nu au vrut sa riste sanatatea si siguranta cetatenilor sai. Nava a fost acostata intr-un port industrial inca in constructie din Marea Nordului- Jade-Weser Port, Wilhelmshaven.
Aici au inceput operatiuni de decontaminare si de curatire, dar atentie. Doar a suprastructurii navei, adica ce se afla la vedere.
Pe langa containarele care au fost date jos de acolo, armatorul declara ca a mai evacuat de apa de mare folosita la stingerea incendiului, cantitate care a fost trimisa in Danemarca pentru a fi neutralizata.
"Daca privim acest vapor in ansamblu, va pot spune ca avem 12 oameni care locuiesc la bord, 14 chiar, doi dintre ei sunt de la firma noastra, 12 de la Smit. Ei si-au reobtinut spatiile de locuit, vaporul este intact. In fata, in spatiile de depozitare 4, 5, 6 situatia nu arata asa bine, este un morman de resturi urias", preciza Helmut Ponath, NSB, Compania de transport maritim.
"Sunt trei lucruri de raportat: in primul rand am gasit la bord o persoana decedata careia i se va face autopsia curand, in al doiea rand avem o persoana disparuta de la bord, ceea ce presupune o cautare a ei si evaluarea pagubelor de pe urma dezastrului , se va face o investigatie de catre specialisti-evaluatori", declara Hans Werner Monsees - departamentul de urgente.
Cum s-a ajuns ca nava cu pavilion german sa ancoreze in Romania?
Armatorul a negociat cu mai multe companii din lume curatirea finala a navei si repararea ei. In final a avut de optat pentru Santierul naval Mangalia si un santier din China.
Santierul romanesc a fost ales pentru ca este o subsidiara a Daewoo Coreea unde nava a fost construita. Un alt motiv a fost timpul scurt in care s-a estimat ca port-containarul va fi reparat, dar si pentru ca santierul din China nu a mai reprezentat o optiune datorita regulilor stricte impuse de autoritatile chineze vizavi de mediu.
Si nu trebuie ignorat nici aspectul cost din aceasta ecuatie.
Ancheta accidentului nu este incheiata nici acum, la mai bine de un an, asa ca armatorul german trebuie sa repare pe banii lui nava pana se ajunge la o intelegere cu asiguratorul.
La nivelul Constantei s-a format un asa numit nucleu de criza in cazul Flaminia condus de prefectul judetului, Eugen Bola. Absolvent de Istorie, dar si de Drept, acum este profesionist in siguranta maritima si probleme de mediu.
In Mangalia, cei care au castigat contractul de reparatie recunosc ca nu aveau foarte multe informatii pana la venirea navei in spatiul romanesc.
"Pana la venirea navei in Romania, noi am avut informatiile pe care le-am cules din presa, din declaratiile oficiale pe care le-au facut autoritatilor germane", spune Pompiliu Toader, director marketing Santierul Mangalia.
Nava nu a ajuns in santierul naval din Mangalia, ci in portul Constanta, la dana 38, in zona de descarcare a cerealelor.
Presedintele Agentiei Nationale de Mediu, fostul deputat PSD de Prahova, Mihail Faca, este cel care a tinut legatura cu partea germana si principalul responsabil pentru acceptul dat navei germane sa vina in Romania.
Autoritatile pun in balanta siguranta mediului si veniturile pe care decontaminarea si reparatia Flaminiei le-ar putea aduce.
Daca in presa germana s-au vehiculat 100 de milione de euro, venirea acesteia in Romania ar fi costat sub o treime, adica in jur de 30 de milioane de euro.
Nava s-a aflat in rada portului Constanta de la sfarsitul lunii martie, la aproximativ 8 mile marine, 15 kilometri de la intrarea in port.
S-a vehiculat initial portul Midia, acolo trebuia Flaminia sa-si descarce deseurile metalice. Dar in 17 mai 2013 portcontainarul a intrat cu permisiunea autoritatilor romanesti in Constanta.
Motivul? Doar aici apele au avut adancimea optima.
De ce a intrat nava in Constanta, la dana de cereale?
"Cred ca raspunsul e de natura comerciala. Banuiesc ca aceia care detin nava si cei care urmeaza s-o repare au negociat cu proprietarul din zona si banuiesc ca au gasit pretul cel mai mic", spune Mihail Faca, presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.
Asadar, autoritatile romane au fost cele care au recomandat portul Constanta, la o dana detinuta de un offshore din Cipru.
In timp ce nemtii si-au luat masuri de prevedere exceptionale pana la inchiderea spatiului aerian, in Romania nava a fost dusa in proximitatea zonei metropolitane a Constantei.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
