Efectele unui sistem esuat. Povestile elevilor romani care au renuntat la scoala pentru o meserie


Ultimul update: Vineri 15 Decembrie 2017 14:15
Data publicarii: Duminica 15 Decembrie 2013 15:27
Categorie: Sezonul 2

PREGATITI PENTRU ESEC, PARTEA a III-a | Invatamantul romanesc si-a furat singur caciula. Tinerii merg la facultate din inertie, fara un scop si fara o pasiune.

Narcisa Suciu: Aici sportul nu-I niciodata la fel: intr-o zi au inot, in alta zi au schi, in alta zi au dans, in alta zi au badminton. Ultimele doua saptamani, la sport au avut un fel de orientare turistica

Tatal Alexiei e ortoped si de cand notele din scoala generala conteaza la intrarea in liceu...

Marius Uscatu: ...parintii sunt disperati si ma roaga in fiecare an sa le eliberez scutiri medicale pentru sport, evident ca nu pot sa aplic in toate cazurile, dar as vrea, cumva, sa ii ajut pe aceseti copii, care sunt defavorizati. Nu orice copil poate sa sara de pe loc un metru si zece. 

In esenta, invatamantul romanesc e impietrit in principiile depasite de acum 60 de ani:

Prof. Dr. Mihai Taci, tata: Noi trebuia sa dobandim o desavarsita abilitate a inlocuirii in formula. Faceam sute, mii de probleme de asa maniera incat in mintea noastra se aflau arbori intregi cu algoritmi ai rezolvarilor de probleme. Noi devenim niste rezolvitori sofisticati de probleme, fara a intelege de fapt pe ce se bazeaza respectivele rezolvari.
Fiecare stiinta este un mod de a gandi  Ei bine, ei nu ajung la acest mod de a gandi.

Cand ajung in liceu, copiii fara parinti cu har de profesor sau bani de meditatii au lacune atat de mari fata de programa pe care profesorul trebuie s-o respecte, incat sansele la bacalaureat sunt minime.

rti edu

Un baiat de clasa a 11-a intr-un liceu tehnologic din Brasov are probleme de citire. Tocmai de aceea, pentru clasa a 9-a, doamna a cerut un manual simplu, clar. A primit pentru meseriasii CFR si auto un manual coordonat de insusi academicianul Eugen Simion.

Elena Ghenoiu, profesor de romana:  "'erosul, un mit al totalitatii'.  tu crezi ca copiii astia pe care i-ai vazut pot sa inteleaga termenii astia? Romanul de analiza, absolutul intelectual... Deci ei ne intreaba, prefacandu-se ca sunt interesati, ce manuale doriti, si pe urma ei ne trimit ce manuale au!

In Finlanda, e pe dos.

Randi Weingarten, din partea Federatiei Americane a Profesorilor, a declarat: Cartea asta a ajuns in 2 scoli, aici, si langa Vaasa. Profesoara imi vorbea de o carte noua, care o nemultumise. A sunat la editura si au schimbat-o pe baza indicatiilor ei. Asta m-a lasat masca, pentru ca vorbea ca si cum asta ar fi ceva obisnuit.

rti edu

Elena Ghenoiu, profesor de romana: "'Initierea eroului in infernul existential...' Eugen Simon cunoaste copiii de tehologic, a predat Eugen Simion la tehnologic, sau ce?"
Reporter: Si reusiti sa-I initiati in infern?
Elena Ghenoiu: Nu, dar nici nu incerc!

Copiii stiu deja ce e infernul, din scoala generala:

Elev, clasa a XI-a: De fiecare data cand venea, se certa cu noi, ca nu-i convine salariul si ca noi nu suntem intregi la cap si ca tipam la ore, dar noi eram cuminti. Nu ma lasau sa scriu cu stanga, trebuia sa scriu cu dreapa, si acum scriu urat.

Profesoara de liceu incearca zadarnic sa-i scoata din lehamitea de scoala, pe care au acumulat-o, picatura cu picatura in anii de generala. Unii s-au transformat in "yes-meni" fara speranta:

Eleva: Nu stiu, imi place tot!

rti edu

Ana ar fi vrut sa faca chitara, dar face un liceu auto. Acest baiat e talentat foc la desen, dar se face CFR-ist. Roman e pasionat de rugby, dar se face mecanic, scoala nu a reusit sa-i invete sa-si valorifice calitatile, ci doar sa le adanceasca neincrederea in sine.

Gheorghe Onut, sociolog: Cu cat o societate e mai avuta, cu atat isi permite sa isi lase copiii sa ia decizii importante pentru  viata lor, la varste coapte. Nu te casatori cu varsta de 18 ani, nu-ti alege meseria cu varsta de 14.

Si ca sa indulceasca un pic amarul literaturii de scoala, doamna a invitat la ore un tanar scriitor.

rti edu

Elena Ghenoiu, profesor de romana: Au vazut ca scriitorii nu sunt toti morti, si au si citit cartea lui Razvan. Pentru ce a  fost frumoasa cartea lui Razvan?
Elev: A fost in limbajul nostru de zi cu zi.

Pentru acesti copiii, intalnirea cu un profesor cu har e cam tarzie. Cursa infernala pentru note bune si diploma de bac e pierduta.

Teodora Deleanu, diriginta: La fiecare sfarsit de an, simti o amaraciune.

Cosmin, de exemplu, viseaza din copilarie sa devina mecanic de locomotiva. Liceul care-I promitea asta cand s-a inscris, s-a comasat cu altul si ii mai poate oferi azi doar o diploma de dispecer in transporturi. Nevoia de dispeceri pe piata muncii - practic inexistenta. Ca sa-si ia inutila diploma, a scris totusi - cu ajutorul dirigintei - un proiect. Si va trebui sa-l prezinte unei comisii profesorale.

Cosmin e dintr-un sat din Bacau, familie saraca, fara scoala, fara bani de meditatii.

Cosmin Palistan, elev corigent, in clasa a XII-a: O sa merg in Germania, la constructii. 1200 - 1300 de euro, da am pe cineva, niste rude si m-o chemat acolo sa merg,

Carmen Uscatu, mama: E foarte firesc sa ajunga niste analfabeti la terminarea liceului, pentru ca daca nu m-as tine zi de zi de copilul meu, ar pierde clar contactul cu ceea ce face.

Exista elevi care nu dau doi bani pe diploma de bac.

Marius Boeru, corigent in clasa a XII-a: Sincer, te stergi cu ea la fund, ca n-ai ce sa faci cu ea…

Totusi, are nevoie de ea:

Marius Boeru, corigent in clasa a XII-a: Mie mi s-au pus unele clauze, adica daca iau bacul, s-ar putea sa ma mut singur, si parintii imi vor plati toate utilitatile.

rti edu

Baiatul nu-i prost deloc, e handbalist talentat - doar ca sistemul romanesc de educatie i-a pecetluit soarta la 14 ani. Printr-o selectie bazata pe esec, nu pe vocatie. Cu note mici la examenul de capacitate, a fost primit la liceul auto.

Marius Boeru, elev: Eu, sincer, nu m-as vedea sa lucrez sub o masina.

Acum se viseaza la Academia de Politie, sa calce pe urmele tatalui. N-a reusit - in ciuda meditatiilor, sa ia bacul si ramane un an acasa, pe banii parintilor.

In sistemul finlandez de educatie, nu exista fundatura. In clasa a X-a, cand intra la liceu, copiii pot opta pentru meserii sau teoretic - ca la noi, doar ca isi pot alege materiile care ii intereseaza, nivelul de cunoastere, sau pot face ambele scoli in paralel.

Narcisa Suciu, din Finlanda: La liceu ai doar materiile teoretice iar la scoala de meserii ai specializarea si atunci poti sa le faci pe amandoua deodata, ca timpul tau de ore e acelasi.

Ca sa nu-si aleaga o meserie pe care n-o cunosc, si sa regrete apoi alegerea facuta, copiii finlandezi merg la serviciu, inca din clasa a VII-a, unde vor ei.

Narcisa Suciu, din Finlanda: Si-au muncit fetele o saptamana la supermarket in asa fel incat si-au dat seama ca n-ar vrea sa munceasca acolo toata viata in niciun caz!

Intr-un liceu din Brasov, profesorii, ajutati de colegi din Elvetia, incearca sa faca si ei acelasi lucru cu elevii. Au introdus o materie noua, numita "jobs".

Si mai greu e pentru acesti copii sa gaseasca - la fel ca finlandezii sau elvetienii, o firma care sa-i primeasca la serviciu.

rti edu

Martin Hober, Elvetia: Copiii au nevoie sa se descurce in viata! E nevoie de competente, nu doar cunostinte teoretice. Si daca statul roman continua cu stilul asta de invatamant, chiar si cu formarea profesorilor, elevii nu vor avea abilitatile necesare pentru a concura cu ceilalti europeni. Trebuie sa poti face o prezentare, sa lucrezi impreuna cu altii.

Marius Boeru, elev: Zi tu, cum te vezi peste 5 ani?
Elev: Terminand o facultate? Hahaha imi dau licenta, si pe urma, vorba lui ionut, lucrand la Carreforu! Lucrator comercial, ca asa se poarta, da!

Gheorghe Onut, sociolog: Asa cum arata si functioneaza acum, sistemul de invatamant din romania este o amenintare la adresa securitatii nationale!

Profesor si scriitor, fondator al Facultatii de sociologie la Universitatea Transilvania, domnul e constient ca ceea ce invata copiii in scoala nu le foloseste in integrarea lor in economia societatii. Isi aminteste cum fiul sau cel mic fugea de scoala.

Gheorghe Onut, sociolog: Era in clasa a opta, urma examenul ala de incapacitate, iar asta o tulea. Si-am strigat dupa el, "Cum iti place, ma, sa inveti?". S-a intors si mi-a zis: "Auzi, nu te supara, tu cunosti pe cineva caruia ii place sa invete?"

Azi povesteste fara rusine ca fiul lui nu are Bacalaureat. Si nu il desconsidera pentru asta.

Tanarul a ajuns ucenic la un chef, intr-un restaurant cu pretentii. Sociologul si sotia lui si-au lasat toti cei 3 copii liberi sa plece in lume, ca sa se descopere pe sine. Dupa un esec la ASE - fiica lui tinteste azi la premiul Nobel ca cercetator biolog in Suedia, fiul cel mare a incercat in tara facultatea de design vestimentar dar a renuntat, scarbit.

rti edu

Profesorul sociolog simte insa o mare jena, cand se gandeste ca face parte dintr-un sistem prost cladit, care trebuie regandit din temelii.

Gheorghe Onut, sociolog: Un patron de firma, fost student de-al meu, la Autovehicule rutiere,  zice "ce dracu, ba, le faceti in facultatile alea, ca nu-s buni nici de trimis dupa tigari".

La restante, in anul 2, se loveste de creierele opace ale studentilor.

Gheorghe Onut, sociolog: A venit la sociologie, dar putea la fel de bine sa se duca si la chimie industriala ca la fel de dezinteresat ar face-o. Sa fie o hartie acolo, ca ce o sa zica mama, scara blocului...

Pe cei pe care-I simte capabili, vrea sa-I scoata din mediocritatea in care se complac. Cand o studenta i-a propus ca lucrare de diploma organizarea unor Jocuri Olimpice, el i-a cerut sa se consulte cu Juan Antonio Samaranch, care conducea pe atunci Comitetul Olimpic:

rti edu

Gheorghe Onut, sociolog: "Cine sunt eu sa indraznesc?" Si a indraznit! I-am spus c-o las repetenta, sa vii cu tac-tu tuns, ca-I fac toate mizeriile de cadru did daca nu face. I-a raspuns prompt: Juan Antonio Samaranch, avea 84 de ani, omul ala i-a scris 3 pagini!.

Pe studentii fara chef ii convinge sa lase facultatea. Reteta e imprumutata de la parintii occidentali, care nu-si imping copiii in facultate imediat dupa liceu.

Gheorghe Onut, sociolog:  Majoritatea se duc si fac munca voluntara - asta nu inseamna ca parintii ii sustin financiar, ei sunt complet autonomi, se duc si: sterg la nas copiii tiganusii din comuna Toflea, judetul Vaslui, invata copiii din Namibia limba engleza.

Sansele sa te cunosti, si sa stii ce vrei - sunt mai mari decat dupa un an de meditatii pentru medicina - ca asa a vrut mama.

Gheorghe Onut, sociolog:  Suntem foarte descurajati in a declara ce ne place, si a ne orienta viata dupa ce ne place, noi avem o ideee mult mai  crestina, cu obligatia, cu ce este rezonabil sa ne dorim Sa definesti ceva ce-ti place si sa faci in viata ceea ce-ti place, pare sa fie de-a dreptul interzis! Cred ca are legatura cu un anum tip de cultura castrativa.

Prof. Mihai Maci, tata: Noi avem testari, avem examene, avem programe, noi avem caietele elevului, noi avem tot ce doriti dumneavoastra, dar nimeni nu mai stie la ce bun!

In goana dupa note, parintii si profesorii au corupt educatia si au dus competitia in derizoriu.

Prof. Petru Iliut, sociolog: Am vazut si fete bisericesti care iarasi, pusi in fata examenelor, ei pot copia si mai bine ca au tot felul de poale... Stiti cum incearca sa copieze? Si nici nu-i vazut, nu e vazut in societate, un fapt atat de grav moral ca si cum zicem noi "a furat de la vecinul".

Copiii invata de la noi ca cinstea, morala nu mai valoreaza nici cat o ceapa degerata. Putine sunt familiile care au descoperit alchimia succesului in viata.

Stefan Bercea, tata: Sotiei mele chiar i-a parut rau, ca ea ar fi vrut sa aiba amandoi baietii cu facultate, poate ea se gandea unul sa faca dreptul si celalalt poate medic.

Dragos Bercea, chef bucatar:  Noua am avut la Bac. N-am copiat pentru ca eu am o problema, ma inrosesc foarte tare, si daca incerc sa copiez, deci, oricum iti dai seama, n-am ce sa fac, n-am nicio solutie Pai, poate nici la facultate, de asta nu am n-am reusit, ca eu nu m-am apucat sa copiez.

S-a inscris la ASE unde a rezistat pana in anul doi:

Dragos Bercea: Vorbeam de restaurante, de cum ar trebui sa fie un restaurant si astea, si eu fiind de mic in restaurante, am inceput efectiv sa ma cert cu profesorul, zic," nu-I asa cum credeti, ca nu e totul sa faci reclama si asta ca lumea se intampla sa nu vina, adica sunt foarte multi factori intr-un restaurant.
Ei, nu, ca totu-i de marketing, si ok, si la un moment dat mi-a zis "Ce, iti permiti tu sa te certi tu cu mine?", sau asa, si m-am ridicat frumos, si am plecat, ca n-avea rost sa ma cert.

Dezghetat, lucid si cinstit cu sine insusi, Dragos a pus piciorul in prag:

rti edu

Dragos Bercea: Nu mi-a placut nimic acolo si mi-am dat seama ca imi pierd efectiv vremea, de ce sa stau sa pierd? Stateam in Bucurseti, numa cheltuiesc bani.

Prea mandru ca sa cerseasca un loc de munca la tata-n restaurant, Dragos si-a luat traista-n bat si a plecat pe cont propriu la specializare culinara in Elvetia. A stat 6 luni.

Dragos Bercea: Adica nu m-a trimis nimeni, mama chiar a incep sa planga. Dupa prima luna am luat 2500 de franci, cand era la cot cu euro, si eram undeva sub seful bucatar,.

Stefan Bercea, tata: Mi-a crescut inima, a aratat ca e profesionist si ca e pe picioarele lui.

Dupa stagiul din Elvetia, il gasim chef intr-un restaurant la Bucuresti.

Dragos Bercea: Dupa liceu, am ramas cu o meserie in mana, care e a mea si chiar nu poate sa mi-o ia nimeni.

Bogdan e primul intelectual din familie. A terminat cu succes ASE-ul, dar a avut si fler sa-si schimbe inca din primul an specializarea.

Bogdan Bercea: Bun, termini facultatea de management , dar nu te pune nimeni manager.

S-a angajat din anul 2:

Bogdan Bercea: Neaparat trebuie lucrat in timpul facultatii, daca vrei sa intelegi ceea ce inveti. Mie unul, masterul mi s-a parut o pierd de timp.

Azi, are un serviciu bine platit intr-o multinationala. Tata se considera norocos, cei doi fii sunt pe propriile lor picioare. Si totusi, tatal are un ghimpe in suflet.

Pana la urma, educatia, inseamna civilizatie.

Ilut

Prof. Petru Ilut, sociolog: O tara are alta calitate,prin, bineinteles,calitatea populatiei ei. In Franta sunt 30 de licentiati la 100 de locuitor, iar la noi nu stiu daca se ajunge la 7.

Narcisa Suciu: Aici, profesorii sunt un fel de corp de elita a intelectualitatii. Anul trec stiu c-au fost aproximativ  1700 de aplicanti ca sa ajunga profesori, sa mearga la Universitate, si au fost primiti aprox 10%!

Narcisa isi aminteste reactia sotului ei finlandez cand a vazut scoala Dariei din Bucuresti:

Narcisa Suciu: A ramas blocat, omul nu intelegea in primul rand de ce-i gardul atat de inalt, adica, vrea cineva sa fuga de acolo? Ca la inchisoare, sau vrea cineva sa intre? De ce ar intra sa faca ceva rau?

Noi stim de ce. Din acelasi motiv pentru care nu indraznim sa lasam un copil mic, de 7 ani, sa mearga singur prin oras, la scoala.

rti edu

Narcisa Suciu: Daca-i vezi pe aia de clasa intaia, cum merg cu bicicleta la scoala, cu ghiozdan in carca si poate fara maini ca-si mananca sandwich-ul, fara mama, fara nimeni. Aici nu prea exista pericole, tu sa intelegi ca la noi in oras nu exista politie, ca n-are ce sa faca.

Gheorghe Onut, sociolog: Nimeni nu poate spune ca oamenii pregatiti in Finlanda, si ne referim nu numai la cat de performanti sunt ei in treaba lor, ci cat de performanti sunt ei in viata lor: cat de multumiti sunt de viata lor, cat de buni sunt ca tatici, ca mamici, ca vecini!

Noi, inca traim vremuri grele si acasa, si la serviciu. Suntem incapabili sa construim o societate fericita. Cu o economie la pamant, cu cetateni saraci, furiosi, fara speranta, cu dascali care traiesc din meditatii si copii care merg la scoala cu frica, cu scarba.

Marius Uscatu, tata: Iesirea consta in initiativa, iesirea consta in razvratire fata de sistemul actual, trebuie sa invatam copiii sa se razvrateasca, sa nu accepte ceea ce li se impune.

Putini sunt cei care inteleg ca aceasta nefericire colectiva a romanilor poate fi depasita prin educatie de calitate.

 

VIDEO PROTVPLUS.RO