Mostenirea lui Brancusi, partea III. "V-am lasat saraci si prosti, va gasesc si mai saraci si mai prosti"
Discutia despre repatrierea ramasitelor lui Constantin Brancusi a inceput - coincidenta - in campania electorala.
Guvernul a platit avocati pentru un proces la Paris in timp ce nici macar nu e clar daca Brancusi mai era sau nu cetatean roman atunci cand a murit. Iar atelierul sau, refuzat de comunisti, ramane in continuare proprietatea statului francez. Sute de mii de turisti il viziteaza la Paris.
Laurian Stanchescu este initiatorul demersului de repatriere a osemintelor marelui sculptor. Demers care i-a adus o nesperata notorietate. Mai nou, Laurian Stanchescu are si ambitii politice: "Voi candida la primaria Targu Jiu".
De mai bine de un an, Stanchescu incearca sa convinga oamenii de cultura, jurnalistii si politicienii ca locul lui Brancusi e in tara.
"Mor cu sufletul neimpacat ca voi putrezi in pamant strain, departe de fiinta cea mai draga, mama mea. Asta marturiseste Brancusi pe patul de moarte", citeaza Stanchescu din Brancusi.
O confesiune pe care Brancusi ar fi facut-o pe patul de moarte Episcopului care l-a spovedit sta la baza intregului demers de repatriere inceput de Stanchescu. Bia Brancusi dar si alte 160 de pretinse rude indepartate ale lui Constantin Brancusi au semnat pentru sustinerea demersului inceput de Stanchescu.
"Eu cred ca nu e nimeni stapan pe osemintele cuiva, decat rudele si satul unde s-a nascut tarana, primii lui pasi", spune Bia Brancusi.
DE CE VOR AUTORITATILE SA-L ADUCA PE BRANCUSI IN ROMANIA
Se spune ca la 28 de ani, Brancusi a parcurs pe jos drumul dintre Hobita si Paris. A avut nevoie de cateva luni, iar pe drum s-a si imbolnavit destul de grav. Unii experti spun ca sculptorul fusese initiat in masonerie inainte sa plece din tara si ca drumul pana la Paris a fost un fel de proces de initiere.
La 1500 de kilometri de Romania, la Paris, orasul unde a trait, a creat si a devenit recunoscut in toata lumea drept unul dintre cei mai talentati sculptori ai tuturor timpurilor, lucrurile se vad diferit. Biserica Ortodoxa Romana din cartierul Latin este printre primele locuri unde s-a dus Brancusi cand a ajuns la Paris.
Parintele Constanin Tarziu a povestit pentru echipa "Romania, te iubesc" faptul ca Brancusi, cand ar fi ajuns la Paris, cu pantofii rupti, ar fi gasit, aici, o oaza de tipsie romaneasca. In locul parintelui Tarziu, in urma cu 60 de ani, slujea Arhiepiscopul Teofil Ionescu, cel caruia Brancusi i-ar fi facut faimoasa confesiune pe patul de moarte.
Parintele Tarziu nu crede in aceasta poveste. "Brancusi este mondial. Brancusi trebuie sa ramana in locul pe care el si l-a cumparat. In testamtentul lui Brancusi. Ca ce i-a spus Brancusi pe patul de moarte episcopului Teofil e una (...) El putea sa scrie in testamentul lui
Si in Franta, Brancusi a fost multa vreme neinteles, insa acum sta la loc de cinste. La Centrul Pompidou, din buricul Parisului, se afla atelierul lui Brancusi. Face parte din Muzeul National de Arta Moderna al Frantei, unul dintre cele mai vizitate in Hexagon.
Cercetatoarea Doina Lemny conduce Arhivele Brancusi de la Paris. Este un expert in Brancusi recunoscut international si a publicat mai multe carti despre viata sculptorului. Este sefa peste cea mai completa baza de date din lume despre viata lui Constantin Brancusi si povesteste ca nu a dat peste niciun document potrivit caruia Brancusi ar fi vrut sa fie ingropat la noi in tara.
"Nu am gasit niciodata un document care sa spuna ca Brancusi ar fi regretat ca nu este inmormantat in tara (...) acestea sunt niste fantezii care se bazeaza pe faptul ca episcopul a zis, ca celalalt a spus, ca celalalt ar fi zis, acestea nu sunt documente", sustine Doina Lemny.
In Romania, demersul lui Laurian Stanchescu capata contur. Si Patriarhul Daniel i-a trimis o scrisoare de sustinere, cu care scriitorul se lauda in fata presei. La sfarsitul lui 2012, in campanie electorala, Puiu Hasotti - pe atunci Ministrul Culturii - se declara si el incantat de ideea repatrierii. Brancusi devenea astfel subiect de campanie.
In decembrie 2012, aflat in vizita in Gorj, unde candida pentru un loc in parlament, premierul Victor Ponta isi anunta public sprijinul si promitea ca Guvernul va prelua intitiativa lui Laurian Stanchescu.
In februarie, Victor Ponta a fost in vizita oficiala la Paris unde s-a intalnit cu presedintele si premierul Frantei. Brancusi a fost unul dintre subiectele de discutie. Dupa vizita, Guvernul a angajat o casa de avocatura care sa analizeze posibilitatea repatrierii osemintelor.
Putini s-au intrebat totusi de ce este Brancusi ingropat la Paris si de ce sculpturile sale au ajuns in proprietatea statului francez. Si mai putini stiu ca, in 1951, cu 6 ani inainte sa moara, Brancusi, s-ar fi oferit sa-si doneze toate sculpturile statului roman.
Comunistii: Orice taran neinstruit poate face sculpturi ca ale lui Brancusi
Ionel Haiduc, Presedintele Academiei Romane, povesteste ce s-a intamplat in perioada neagra a comunismului. "Este o istorie neplacuta in memoria noastra (...) Partidul a trimis la Paris o delegatie (..) Constanta Craciun, Ministrul Culturii, de profesie tesatoare. De la Ministrul de Interne, Teoharie Georgescu. Si Leonte Rautu, care era viitorul ideolog al partidului. Cei trei delegati, care n-aveau nimic de a face cu arta, s-au intors in tara si i-au spus lui Gheorghiu Dej ca orice taran neinstruit putea face sculpturi ca ale lui Brancusi (..)".
Dej a pus urmatoarea rezolutie: "Operele lui Brancusi nu ajuta cu nimic la edificarea socialismului in Romania, refuzam".
Propunerea lui Gheorghiu Dej a ajuns si la Academiei Romane pentru un verdict final. Mihail Sadoveanu care era presedintele sectiei, a spus: "Va tineti de fleacuri", a zis, "Luati rusinea asta si aruncati-o la cos".
Nume sonore din randul elitei culturale romanesti au considerat ca opera lui Brancusi este decadenta si lipsita de sinceritate. Iar cele 230 de sculpturi oferite gratuit Romaniei, care acum probabil valoreaza cat tot deficitul bugetar, au fost refuzate.
Seful Academiei ar fi vrut sa ne arate si documente oficiale in acest sens. Doar ca "noi nu mai avem absolut niciun document referitor la Brancusi in arhiva Academiei", sustine acesta.
Un fost angajat a furat procesele verbale si nimeni nu le-a mai vazut de atunci. Refuzul din 1951 al Academiei Romane este cel mai invocat motiv pentru care Brancusi ar fi cerut cetatenia franceza. Dar documentele care ar fi putut sa lamureasca odata pentru totdeauna misterul sunt de negasit.
Doina Lemny, expert recunoscut international in opera lui Brancusi, spune ca sculptorul n-ar fi intentionat niciodata sa-si doneze lucrarile statului roman si ca de la bun inceput a planuit sa le lase francezilor cum a si scris in testament. Prin testament, i-a obligat pe francezi ca in schimbul sculpturilor sa-i reconstituie atelierul la milimetru in centrul Parisului, unde se afla si astazi si este vizitat de sute de mii de turisti in fiecare an.
Atelierul lui Brancusi din Impase Ronsin era pe vremuri un loc de pelerinaj pentru cei mai mari artisti ai vremii. Emil Cioran, Tristan Tara sau Modigliani il vizitau in locul unde meticulous, sculptorul isi aranja creatiile.
FEMEILE DIN VIATA LUI BRANCUSI
Tot in atelierul sau, Brancusi primea femeile din viata lui. Multe la numar, spun legendele. Le gatea si le servea bucate traditionale romanesti.
"Brancusi avea o adoratie pentru femei. Insa inseamna ca legatura lui cu femeile nu era asa cum s-a spus in legenda, neaparata sexuala. El avea o adoratie pentru femeia ca fiinte si pentru femei mama (...) a avut cateva iubiri care el ar fi vrut sa ramana secrete. O tanara elvetianca cu care chiar dorea sa se casatoreasca. Era foarte tana si el avea 50 de ani, parintii fetei au stat sa se mai gandeasca (..) Brancusi nu era doar un mare sculptor dar si un om cu mult inaitea timpurilor sale ceea ce probabil il facea irezistibil. Juca golf, era pasionat de fotografie, il fascina zborul. Si-a cumparat telefon, dar si un aspirator. Canta muzica populara, dar ii placea sa asculte jazz. Se pare ca a fost unul dintre primii disk-jokey din lume" povesteste Doina Lemny.
Mai tot timpul, Brancusi a fost inconjurat de femei bogate si faimoase. Se spune ca ar fi avut o relatie cu cantareata Maria Tanase. Multe femei apar filmate in atelierul sau stand sau dansand printre sculpturile lui. Peggy Guggenheim, o femeie extreme de bogata, pe vremea aceea o vedeta a lumii monedene si artistice, spunea despre Brancusi ca era jumatate taran si jumatate zeu. In casa sa de la Venetia apare intre o sculptura a lui Brancusi si un tablou al lui Picasso.
O legenda spune ca gusturile sale fine l-au insotit pana in utlimele momente. Parintele Constantin Tarziu povesteste ca Brancusi bea numai sampanie. Si de aici se spune ca s-ar trage moartea lui Brancusi, pentru ca ar fi preferat-o prea rece si ar fi facut pneumonie. Notorietatea sculptorului ajunsese atat de mare spre sfarsitul vietii, incat autoritatile pariziene tineau pe loc un cartier intreg pentru ca nu indrazneau sa ii demoleze atelierele. Brancusi era constient de importanta lucrarilor sale. Cum la acea vreme muzeele nu aveau voie sa accepte donatii de la cetateni straini, acesta ar fi fost motivul pentru care a aplicat pentru cetatenia franceza. In 1956, Brancusi si-a cumparat un loc de veci in cimitirul Montparnase din Paris, un alt argument ca si-a dorit sa fie inmormantat la Paris si nu in Romania.
ESTE BRANCUSI ROMAN IN ACTE? Dupa legea franceza, da. Dupa legea romaneasca din vreme comunista, se pare ca nu
Totusi, demersurile pentru repatriere continua. Asa ca cetatenia lui Brancusi la moarte este un detaliu important. Se vrea dezgroparea dintr-un cimitir parizian a unui cetatean francez sau a unui roman?
"Nimeni nu i-a cerut sa-si renege prima nationalitate. In Franta, conform legislatiei poti sa-ti pastrezi nationalitatea de origine. Deci Brancusi a murit cu dubla cetatenie franceza si romana, evident", sustine Doina Lemny.
Totusi, la New York, de exemplu, Brancusi este prezentat ca un sculptor francez de origina romana. In timp ce la noi in tara cetatenia sa este inca un mister pentru autoritati.
De cateva luni bune, Agentia Nationala pentru Cetatenie cauta documente despre cetatenia lui Brancusi cand a murit. Monica Camarascu, sefa agentiei, spune ca nu a mai avut niciodata un asemenea caz.
"Reglementarile perioadelor 1947 - 1957 au fost cele de a impiedica sau de a sanctiona pe cel care obtinea cetatenia unui alt stat sa-si mai pastreze propria cetatenie. Altfel spus, daca obtineai cetatenia unui alt stat, in cazul de fata a cetateanului Brancusi,- cetatenia statului francez- automat o pierdeai pe cea a statului roman. Era o interdictie. Te sanctiona sistemul (...) S-a renuntat sau i s-a retras de la sine si s-a consemnat cumva intr-un decret de stat. Decrete ale fostului Consiliu de Stat prin care se consemnau retrageri de cetatenie".
Daca legea a fost respectata, inseamna ca Romania incearca acum sa repatrieze osemintele unui cetatean francez. Pierderea cetateniei ar fi trebuit totusi consemnata intr-un document oficial. Deocamdata, statul roman nu stie daca Brancusi a murit sau nu cetatean roman. Guvernul plateste, totusi, cu 20.000 de euro, o firma de avocati care sa inceapa demersurile de repatriere.
De unde vor insa autoritatile romane sa il dezgroape pe Constantin Brancusi? "Avem si noi 2 mari nume. De romani. Care sunt pentru eternitate in forul suprem al culturii care e Parisul. George Enescu, in Cimitirul Père-Lachaise. Si altul, la Montparnasse, Brancusi. Nu au reusit sa aduca in tara osemintele lui Enescu. Acum se incearca sa se aduca in tara osemintele lui Brancusi, ca sa nu mai ramana urma de roman prin templul mondial al culturii, care e Parisul. Nu cred ca este un lucru just", este de parere Radu Varia, singurul specialist roman in Brancusi recunoscut international.
Cimitirul este al statului francez, iar fiecare mormant este proprietate privata. "Acolo sunt 2 metri pe 2 metri. Statul francez are 15 centimetri intr-o parte si 15 in alta, de jur imprejur. Restul, 1 metru 85 este proprietarea legatarilor testamentari ai lui Brancusi. Nimeni nu are dreptul sa puna ceva pe acel mormant fara aprobarea legatarilor. Nimeni nu are dreptul sa deschida sicriul fara aprobarea proprietarului", a declarat parintele Constantin Tarziu, pentru echipa "Romania, te iubesc"
Proprietarul prin mostenire este Teodor Nicole. Iar bunicii sai, Alexandru Istrati, Natalia Dumitrescu impreuna cu mama lui Alexandru Istrati sunt si ei ingropati in acelasi mormant cu Brancusi. Parintele Tarziu a aflat cat de stricte sunt regulile in cimitir, cand a vrut sa presare pe mormant pamant de la Hobita.
FIUL NERECUNOSCUT AL LUI CONSTANTIN BRANCUSI
Exista multe voci care sustin ca mostenitorii lui Brancusi n-ar trebui sa aiba un cuvant de spus, deoarece nu sunt rude de sange. Putini stiu insa ca Brancusi a avut un fiu. Batranul din imagine este John Constantin Brancusi Moore si are 79 de ani. Un om care s-a ferit toata viata de lumina reflectoarelor. A refuzat sa vorbeasca echipei "Romania, te iubesc". John Moore traieste acum langa Paris. In tinerete a fost fotograf, pasiune pe care poate a mostenit-o de la tatal sau.
Despre John Moore se spune ca este copilul din flori al lui Constantin Brancusi cu pianista neozeelndeza Vera Moore. Relatia dintre cei doi a durat 15 ani. In 1934, Vera Moore i-a spui lui Brancusi ca este insarcinata, insa sculptorul nu a vrut sa isi recunosca baiatul.
"Vera a fost secretara lui Brancusi si bineinteles s-a tesut intre ei o iubire din care a rezultat un copil. (...) Vera Moore si cu fiul ei nu au facut niciun demers dupa moartea lui Brancusi sa-si insuseasca operele" (...) Brancusi a dorit intotdeauna libertate - n-a locuit niciodata cu o femeie -niciodata. Brancusi s-a suparat pentru ca el nu vroia copii. El era un iubitor de copii dar nu-i voia pe ai lui. Si a dat-o afara pe Vera. Vera s-a refugiat la Londra (..) Brancusi nevrand sa recunoasca acest copil, desi era sigur ca era al lui, trimitea bani Verei", spune Doina Lemy.
In timpul cercetarilor sale, Doina Lemny s-a intalnit atat cu Vera Moore, cat si cu John Moore. Povesteste ca baiatul si-a vazut tatal doar de doua ori, dar n-a vorbit niciodata cu el.
"Cand s-a dus Vera sa ia niste bani de la Brancusi, el s-a dus cu masina. Mama lui a coborat din masina si Brancusi o astepta in fata portii atelierului . Si a zis
Este greu de spus ce implicatii juridice ar avea de exemplu un test ADN care sa dovedeasca faptul ca, intr-adevar, John Moore este baiatul lui Constantin Brancusi. Pana acum insa, oficial, nu se stie de vreun asemenea demers.
In Hobita, un sfert din sat poarta numele Brancusi, insa nimeni nu mai are o relatie de rudenie directa cu marele sculptor.
UNDE VOR SA-L DUCA AUTORITATILE PE BRANCUSI
Autoritatile nu s-au decis nici macar unde i-ar depune osemintele daca vor reusi sa il aduca in tara. Rudele indepartate vor in cimitirul din Hobita, unde, ciudat, numele mamei artistului, Maria Brancusi, apare in dreptul a doua morminte diferite. Chiar si asa, Guvernul continua demersurile pentru repatriere, sustinute atat de Academia Romana cat si de Patriarhie.
De un an, in Romania se discuta la cel mai inalt nivel despre repatrierea osemintelor lui Constantin Brancusi. Intre timp, casa lui din Hobita este pe cale sa se prabuseasca. Iar statul roman s-a dovedit, pana acum incapabil sa valorifice cea mai importanta mostenire a sa: ansamblul de la Targu Jiu.
Academia Romana recunoaste ca a refuzat o donatie inestimabila din partea sculptorului, insa a pierdut toate documentele care fac referire la acest moment crucial al relatiei lui Brancusi cu autoritatile romane. Agentia pentru Cetatenie nu poate raspunde la o intrebare simpla: avea sau nu Brancusi cetatenie romana cand a murit.
Romania a dat lumii intregi un mare artist, pe omul care a reinventat sculptura. Poate ar fi cazul ca macar acum sa-i intelegem si sa-i apreciem opera si valoare. Sa refacem locurile pe unde a trait, sa atragem turisti, sa-l studiem in scoli, sa-l asezam pe o treapta adevarata intre simbolurile nationale si poate atunci, intr-un tarziu, sa ne agitam pentru a-i aduce acasa osemintele.
Se spune ca intr-una dintre vizitele sale in Romania, Constantin Brancusi le-ar fi spus unor rude: "V-am lasat saraci si prosti, va gasesc si mai saraci si mai prosti".
