Comoara pierduta a Romaniei, partea 2. Moldomin, al doilea zacamant de cupru din tara, a ajuns santier de fier vechi. "Cand vad ce e acum, imi vine sa plang"

Cum ne-am batut joc de o resursa extrem de cautata in lume - e o poveste cu spioni, escroci internationali, masoni corupti si politicieni necinstiti.

E momentul sa mergem la Moldomin, Moldova Noua, al doilea zacamant cuprifer din Romania.

Moldova Noua, un orasel construit pentru un zacamant, la tarmul Dunarii.

Pana acum cativa ani aici era fabrica de decantatie si flotatia, aici era adus concentratul de cupru si primea o prelucrare primara. Acum, aici e un santier de deconstructie...

Citește și

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

"-Mai aveti ce scoate?

-Aicea la miniera, la Golgota! Barem la asta sa mai lucram si noi, daca nu este de lucru…batem aici la baroase…"

-Aicea erau niste bazine mari, erau niste postamenti, erau niste celule, invarteau minereul, aveau niste conducte si duceau pana jos, pe stalpi si imprastiau sterilul. Aici e o gaura mare care ducea pana jos, numai ca e astupata de minereu…"

Istoria a fost cruda si cu exploatarea de la Moldova Noua. Cu cheltuieli neacoperite, Moldomin a intrat intr-o perioada de restructurare in 2006. In 2007, salvarea parea a veni de la doi bancheri - Horia Pitulea si Horia Schiopu Simu, aceiasi "bancheri ai cuprului".

Un consortiu condus de acestia, Energo-mineral, Cuprom si Ipronef, s-a asociat cu statul roman pentru a exploata zacamantul de la Moldova Noua.

Intr-o conjunctura nefavorabila pentru pretul mondial al cuprului, intelegerea a picat si exploatarea a fost abandonata.

"A raman mult fier aici....Sunt oameni batrani care au lucrat aici si stiu exact: acolo, acolo...Vin cu utilajele, scot si pleaca."

Oamenii sapa ca niste ocnasi pentru bucata pe care o vor vinde cu 60-70 de bani kilogramul.

Dar mai gasesc fier si asta le da sperante sa vina si maine, si poimaine, cat o mai fi ceva de scos din pamant.

Dau la tarnacop sau la baros. Sunt tematori si in acelasi timp amenintatori la aparitia unor straini, dar isi vad de treaba.

"Tu stii cum erau excavatoare pe-aici? Ca furnicile...Erau mii de utilaje. Uite asa le vedeai bratele aici…Daca vedeai ce-o fost, Mama Doamne ce-o fost aici! De multe ori le spun la astia mici. Erau mii ma, oameni, utilaje…unde-s oamenii aia …excavatoarele alea mari fratele meu."

30% la suta din rezerva de cupru exploatabil al Romaniei se afla la Moldova Noua, pana in 2008 aici forfoteau mii de oameni.

Constantin Albu este viceprimarul orasului. A lucrat 28 de ani in exploatarea miniera: "A opta minune a lumii pe care vreau s-o retraiesc in orasul asta ar fi redeschiderea intreprinderii miniere."

"Deznadejde" este cuvantul de ordine pentru cei care au trait alte vremuri.

"Daca trec sa vad ce-am trait o viata intreaga si vad ce este acuma imi vine sa plang. Toate cladirile s-au terminat, ce a fost fier vechi s-a vandut", spune Constantin Albu.

In 2009, Moldomin era deja in lichidare si avea multe datorii

Intre 2008 si 2009, directorul pus de PDL, Iacob Chisarau a inceput sa puna la pamant ce mai era de pus. In 2009, Moldomin a intrat in lichidare si a fost preluat de un administrator judiciar. Se scalda in datorii.

"Societatea se gasea intr-un faliment vadit, mai avea 30-40 de angajati platiti din fier vechi. Datoriile societatii erau extrem de mari si imposibil a fi platite. Numai catre bugetul de stat erau sume in jur de 50 de milioane de euro", declara Razvan Zavaleanu, lichidatorul judiciar.

In 2010 lichidatorul, RTZ & Partners a scos la vanzare compania si a gasit si un cumparator, Mineco AG, o firma inregistrata in Elvetia cu reprezentanti sarbi si cu multe subsidiare la Moscova.

Compania este condusa de un anume Axientijevic Dimitrije.
Vanzarea Moldominului a insa intampinat probleme. Finantele publice din Caras-Severin, principalul creditor, s-au opus in instanta si, pentru a debloca procesul de vanzare, directorul Chisarau s-a oferit sa apeleze la relatiile sale.

Judecatorul Cutii de Apel Timisoara, Catalin Serban, a fost retinut in urma unui flagrant. El urma sa primeasca 50.000 de euro pentru a da o solutie favorabila intr-un dosar.

Banii pentru judecatori au fost inmanati directorului Moldomin, Iacob Chisarau, in Serbia. In localitatea Biserica Alba, Bela Crkva a preluat de la reprezentantii companiei Mineco AG, un plic cu 50.000 de euro, care trebuia sa ajunga pe masa vicepresedintelui Tribunalului Timis.

Spaga fusese intermediata de un fost ofiter de Securitate si SIE, Marian Mihaila, presedintele Senatului universitatii Eftimie Murgu din Resita, coleg de loja masonica cu judecatorul care trebuia sa rezolve procesul cu finantele publice, Catalin Serban.

Fostul ofiter avea sarcina ca planul de preluare Moldomin de catre firma inregistrata in Elvetia sa devina realitate.

Banii au ajuns la judecator prin intermediul sotiei acestuia si au fost identificati la flagrantul DNA-ului.

10 zile mai tarziu, presedintele PDL Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, isi da demisia din partid, acuzand statul politienesc: "Ne e frica sa si vorbim la telefon".

La Curtea de apel Alba-Iulia s-au dat condamnari atacate cu recurs: judecatorul Serban a fost condamnat la 7 ani inchisoare pentru trafic de influenta, profesorul Mihaila a primit 3 ani cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenta, la fel si sotia judecatorului, Serban Ramona.

Directorul Chiscarau este inchis in penitenciarul Timisoara. A primit la prima instanta 5 ani cu executare si acum mai este judecat si pentru un alt caz, de ucidere din culpa, un accident petrecut inainte de episodul spagii si care s-a soldat cu 3 morti si un ranit grav.

La Moldomin, situatia a ramas incurcata. Cu infrastructura exploatarii distrusa, zona mosteneste si o grava problema legata de mediu.

In zilele cand vantul se inteteste, nisipul de pe iazul de decantare, sterilul, ajunge la sarbi. Vecinii nostri se plang de incidenta bolilor de plamani si de cancer.

De cate ori vantul bate cu peste 40 de km pe ora, sunt afectati peste 18 mii de locuitori de pe ambele maluri ale Dunarii.

Sarbii au facut studii care arata cresterea numarului de cazuri de cancer de colon in cancer de ficat, de aparat digestiv.

Acolo, solutia este simpla, dar costa bani: toata halda de steril ar trebui insamantata cu vegetatie si consolidata.

Cornel Sturza este directorului Grupului ecologic de colaborare Nera.

"Ministerul Mediului ne-a dat un raspuns de genul ca viitorul investitor va fi cel care va rezolva aceasta problema care nu stim cine exista. Este un raspuns asa, in doi peri, care nu este credibil nici la nivel de gradinita, pentru ca nu poti sa pui in sarcina unei entitati care nu exista rezolvarea unei poluari care iti apartine de fapt tie ca stat roman, de fapt", declara Cornel Sturza.

Ministrul Mediului recunoaste ca situatia este incurcata si cauta solutii.

"Invitam conducerea Moldomin si Ministerul Economiei sa gasim solutii sa vedem daca putem gasi finantare. Banii necesari pentru ecologizare existau din 2009, dar acesti bani nu au fost trasi", explica ministrul Rovana Plumb.

Acum, Moldominul mai are un sediu fara curent, un gard pazit de …director.

-Ne dati un interviu?

- Nu pot.

- De ce?

-Noi suntem in lichidare"

La Bucuresti, ministrul Varujan Vosganian se face ca nu intelege ca statul a pierdut participatia la Moldomin si ca acum nu mai poate fi decat un discret arbritru vizavi de resursele de cupru de acolo.

"Prin procesul de insolventa, statul a pierdut participatia. Stati putin, sa ne intelegem, nu sunt omul care sa faca diferente in plan valoric intre stat si mediul privat, acum avem un investitor care este dispus sa finanteze. Statul roman si-a epuizat resursele de finantare si resursele manageriale si se vede ca Moldomin a intrat in lichidare - a pierdut activele - a intrat in lichidare si pentru ca datoriile erau mai mari decat activele, administratorii judiciari au vandut activele", declara Varujan Vosganian.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5