Risipa, boala sanatatii - 2. Spitale unde mancarea are acelasi drum cu al gunoiului. Medicamente cumparate in stocuri mari, dar care expira repede
Spitalul Judetean Slatina e doar unul din cele multe in care managerii mai vechi sau mai noi sunt actorii unor povesti legate de achizitii dubioase si risipa de bani.
Unii cumparau mancare proasta la preturi de lux, altii au facut stocuri de medicamente inutile, exact cele de care voiau sa scape furnizorii de produse farmaceutice. Politia si procurorii au inceput abia in 2013 urmarirea penala pentru abuz in serviciu impotriva celor responsabili.
Un raport incriminator - intocmit de Corpul de Control al Primului Ministru, a zacut aproape 2 ani, la sertar, iar acum ancheta continua greoi.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Spitalul Judetean Slatina e legat de un scandal mai vechi, privind mancarea bolnavilor, dar si de un scandal nou, privind risipa de bani la cumpararea medicamentelor. In 2010, la „Romania, te iubesc" il ascultam pe directorul Nicu Vladu plangandu-se de hrana scumpa platita la privat, in baza unui contract dubios incheiat de fosta conducere.
Noiembrie 2010, Nicu Vladu, fost manager Sp. Jud. Slatina: "Suma este foarte mare, fata de ce ajunge la bolnav. Adica daca eu dau patru miliarde patru sute pe luna pe mancare, si 7 pe medicamente, eu mi-am pus un semn de intrebare! Totusi aici e spital, nu e nici hotel, nici statiune."
La vremea respectiva, directorul sustinea ca din pricina mancarii scumpe, nu-i mai raman fonduri pentru alte investitii. Asa explica mizeria din unitate, cu astmatici internati in saloane cu igrasie si pereti mucegaiti. In 2010, in spital nu erau facute de ani de zile investitii, lipseau chiar si banalele prize, in timp ce mobilierul era sub orice critica. Risca sa se prabuseasca peste pacienti.
Trei ani mai tarziu, situatia e la fel. Ba mai mult, in unele sectii conditiile sunt si mai precare: linoleumul e putrezit, mobilierul ruginit si, in decor au aparut chiriasi noi: gandacii.
Spitalul a terminat contractul pagubos pentru mancare cu firma de catering, care inchiriase un spatiu din cladire. Perimetrul respectiv a ramas insa in litigiu si a fost sigilat. Asa ca reprezentantii unitatii medicale s-au vazut nevoiti sa faca o cantina noua si singurul loc disponibil era in curtea din spate.
Pe traseul pana la noua bucatarie, infirmierele fac o munca tipic romaneasca. Pe unde odinioara erau carate rufele, incepand cu 2012 este adusa mancarea. La pranz in fata cantinei se sta zilnic la rand.
Femeile fac echilibristica cu ceea ce pacientilor li se serveste drept mancare. Iar oalele sunt carate la o palma de sol, printre masinile care ridica praful din curtea interioara. Si totusi nu ar fi atat de grav, daca circuitul mancarii nu ar fi acelasi cu cel al gunoiului din spital. Singura solutie gasita pentru transportul hranei sunt rampele pe care sunt carate si deseurile unitatii - de la rezidurile medicale cu regim special, la gunoiul menajer.
O asistenta trece pe unde s-a dat de dimineata cu solutii impotriva...sobolanilor. Alte doua se ajuta intre ele, iar carucioarele aluneca pe rampa de gunoi.
Pana la rezolvarea litigiului pentru spatiul de cantina din spital, care acum zace inchis, bucataria din fundul curtii functioneaza fara sa respecte normele igienico-sanitare privind circuitele.
Decizia de a infiintare a unei noi cantine ii apartine fostului manager Vladu, care a redus astfel la jumatate costurile cu mancarea. Spitalul a facut dupa renuntarea la catering privat, o economie de 2 milioane de lei pe an. Bani numai buni de risipit pe alte contracte. Inspectorii Corpului de Control al Primului Ministru au descoperit in 2012 o problema grava in spital, care ar fi anulat toata economia facuta cu hrana.
Managerul actual, Andrei Iordache, explica: "Domne, au existat prin achizitie directa, medicamente pe care nu le-am folosit sau care s-au miscat foarte greu. Si au existat si cu termen de valabilitate scurt, adica le cumpar acum si expira in 2 luni. Astea au fost problemele legate de Corpul de Control. E o chestiune sensibila si se stie, domne, pacientii sunt trimisi sa cumpere medicamente."
Corpul de Control al premierului a considerat dubioase achizitiile directe de medicamente in stocuri mari si cu termen de expirare apropiat, asa ca a sesizat Parchetul Olt si politia. Politistii au cerut numeroase acte din contabilitatea spitalului, le-au trimis procurorilor, iar acestia au considerat ca sunt suficiente probe pentru un dosar.
Ancheta politiei ii vizeaza pe fostul manager Vladu, pe o alta fosta directoare care a condus unitatea in 2009, dar si pe sefii de la financiar si achizitii.
L-am contactat pe fostul manager Nicu Vladu: "Nu exista asa ceva...Stocuri de medicamente...Poate e o confuzie...Sau care sa expire...Nu e posibil, doar eram acolo..."
Andrei Iordache director Spitalul jud. Slatina: "Stocuri prea mari de medicamente fara miscare! Adica s-au achizitionat 100 de flacoane si in decurs de 4 luni de zile s-au consumat doar 30. Si atunci de ce le-am achizitionat?"
Nicu Vladu, fost manager Sp. Jud. Slatina: "Nu puteam eu sa fac asa ceva, mai ales ca oamenii cumparau medicamentele erau trimisi la farmacie..."
Ai putea crede ca e vorba de o vendeta politica, insa managerul Vladu facea parte din acelasi partid cu fostul premier Emil Boc - cel care a trimis echipa de control. In 2013 ancheta decurge greoi, pentru ca se face tardiv. Dosarul a fost trimis 2 ani mai tarziu la Parchet, si acum e mult mai greu de dovedit ce s-a intamplat cu stocuri cumparate in anii precedenti.
Cativa medici din spital afirma ca in perioada incriminata in dosarul penal, la spital se schimbau prea des medicamentele furnizate pentru bolnavi.
Doctorii sustin ca in perioadele cand unitatea nu avea fonduri, nu se luau deloc medicamente, ori in intervalul incriminat se cumparau! Nu cele cerute insa de medicii de pe sectii, si asta li s-a parut dubios.
Florin Paraschiva medic cardiolog: "Astazi aveai un medicament, maine aveai altul, raspoimaine aveai cu totul altul. Nu poti sa-i dai pacientului o zi un antibiotic, o zi alta si tot asa, ca ala nu mai este un act medical corect."
In 2010, directorul medical al spitalului sesiza in presa ca din farmacia unitatii lipsesc algocalminul, paracetamolul, aspirina, sau silimarina. Adica spitalul nu se putea aproviziona cu medicamente de stricta necesitate, din cauza unor contracte incheiate cu furnizorii la inceputul anului, care nu puteau fi modificate, iar medicamente prevazute in clauze erau furnizate fie ca erau folosite sau nu. Stocurile la care se face referire in raport provin de la 3 furnizori principali de medicamente pentru spital, 3 mari companii cu sediul la Bucuresti si livrari in toata tara.
Explicatii in fata politistilor a dat si seful de la achizitii, in continuare in functie la spital. Sustine ca a respectat procedura, si nu a pus intrebari privind necesitatea medicamentelor.
Am mers si la farmacia spitalului. Fosta farmacista sefa din perioada stocurilor precizate in raport a iesit la pensie.
Spitalul din Slatina e doar un exemplu despre practicile din sistem, adica intelegerile spitalelor cu diverse depozite de medicamente, care scapa astfel de stocurile nefolosite sau in prag de expirare. Achizitiile sunt acoperite cu multe acte, ca totul sa para legal si, fara un control riguros, abuzul in serviciu e greu de dovedit. Bani pentru medicamente sunt, dar in special pentru cele care vor sa scape marii furnizori. In acelasi timp, medicii din spitale se plang ca lipsesc produsele cu adevarat necesare pacientilor.
La sfarsitul lui 2012 se epuizasera pe medicatia bolnavilor 17 miliarde de lei noi de la buget, fiind nevoie de alte cateva miliarde.
In aceleasi spitale, reprezentantii Casei Nationale de Asigurari anunta ca a crescut suma decontata pentru medicamente, in detrimentul serviciilor medicale. 70% din fonduri se duc pe tratamente scumpe, care au alternativa ieftina. Banii sunt impartiti de la centru si risipa dintr-un spital e resimtita in altul si nu de putine ori doctorii sunt nevoiti sa isi trieze pacientii.