Cum s-a transformat gaşca de cartier a lui Robert Nica în Clanul Sportivilor. "Vrei să funcţionezi? Cotizezi!"

În timp ce infractorii se îmbogăţeau, instituţiile statului erau slăbite de politicieni care, de multe ori, erau complici.

În Capitală, au răsărit cartiere întregi de blocuri, unele dintre ele discutabile din punct de vedere al regulamentelor de urbanism, iar în spatele lor sunt "investitori strategici", oameni care au făcut sau fac parte încă din lumea interlopă bucureşteană. Astăzi, ne întoarcem în lumea tenebroasă a grupărilor criminale care au dat şi un brand al Capitalei, şi explorăm și relaţiile acestora cu politicul. O anchetă „România, te iubesc!” de Cosmin Savu.

Grupările criminale au creat reţele care, în ultimele trei decenii, au capturat instituţii ale statului român. Beneficiind de un statut de impunitate, au adunat bani mulţi, capital cu care au corupt funcţionari publici, poliţişti şi politicieni.

Citește și

Ce l-a dat de gol pe mafiotul italian care își făcuse cont pe Youtube. Interlopul a fost extrădat din Republica Dominicană

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Povestea grupărilor criminale, a clanurilor de interlopi din Bucureşti, este despre violențe teribile, dar şi despre foame de bani, luptă pentru putere şi supremaţie.

Unii sunt acum fugari şi nu se sfiesc să sfideze autorităţile.

Grup infracţional organizat, ceea ce presupune existența unor paliere de comandă sau a unor paliere de execuţie. Sarcini bine stabilite pentru fiecare dintre membri grupării.

Sociologul Gelu Duminică defineşte clanul foarte simplu:

„O reţea de oameni care fac bani din orice, oricum şi care se apără unul pe altul.”

Interlopii au reuşit să-şi impună oamenii în sistem, care să le protejeze afacerile şi să închidă ochii la faptele lor pe lângă lege. În mod normal, dacă statul funcţiona cum ar fi trebuit să funcţioneze, reţelele astea n-ar fi existat. Orice reţea de trafic, orice reţea infracţională şi aşa mai departe nu poate exista fără complicitatea, tăinuirea sau coordonarea instituţiilor statului. N-are cum!

Mijlocul anilor 2000 a găsit lumea interlopă a Bucureştiului într-o luptă pentru putere – pe de-o parte Nicu Gheară, susţinut de foşti securişti şi miliţieni, şi fraţii Cămătaru, lideri de temut care îşi disputau autoritatea. Ambele grupări apelau deseori la foşti sportivi de performanţă pentru reglări de conturi. În sectorul 4 se conturase o gaşcă de cartier grupată în jurul lui Robert Nica, care a devenit ulterior clanul Sportivilor.

Reporter: Gruparea asta s-a ocupat de trafic de droguri, de taxe de protecție, de cămătării, de prostituţie...?

Robert Nica: „Eu nu ştiu ce face gruparea asta, pentru că niciodată n-am avut vreun control la gruparea asta, nu am ajuns să văd cu ce se ocupă fiecare sau... (...)
Când spuneţi grupare, legea se referă la gen mafia din Italia, gruparea lucrează în scopul conducătorului, să aducă beneficii lui, atuncea poţi să ştii că, dar atâta timp cât fiecare s-a ocupat pentru el. Ce pot să spun e că eu nu m-am ocupat cu droguri şi cu arme niciodată în viaţa mea. Restu…am fost bodyguard de mic copil, am făcut pază”.

Jurnalista Roxana Garaiman de la Rise Project a documentat în mai multe anchete evoluţia clanului Sportivilor.

Au transformat bătaia într-o afacere. Erau bodyguarzi, recuperau bani, cereau taxe de protecţie, interveneau între certurile dintre clanuri, erau ca nişte mercenari.
Erau angajaţi de o grupare sau de alta ca să ia parte în anumite conflicte, păstrându-şi ei, interesele.

Vasile Costea: „Gruparea lor este oarecum atipică pentru că aveau trei lideri şi atunci trebuia să existe înţelegere între toţi cei trei lideri.”

Robert Nica, Radu Roşca şi Mircea Nebunu au fost văzuţi ca lideri ai clanului Sportivilor. Lor li se adăuga şi liderul galeriei Steaua, Gheorghe Mustaţă.

Vasile Costea: „Palierul de comandă, aşa au fost catalogaţi la vremea respectivă, după care erau cei care executau efectiv activităţile infracţionale.”

Reporter: S-a vorbit despre patru lideri ai acestei grupări- Robert Nica, Roşca, Mircea Nebunu şi Mustață.

Robert Nica: „Păi în primul şi în primul rând, cu Nuțu Cămătaru, Roşca, Mircea Nebunu şi Mustaţă erau pe la el pe la curte, nu ştiu ce prietenii aveau.”

Reporter: Lucrau pentru el?

Robert Nica: „Da, lucrau pentru el din motiv ce săreau la bătăi şi-l apărau şi am fost adversari în mare parte şi ulterior după ce s-au liniştit lucrurile, ne-am împrietenit ca să zic aşa”

Comisar-șef Mihai Pitulescu: „După ce s-au desprins de cămătari, ei erau angajaţi la alte cluburi, discoteci, pe şantaje. stilul clasic de protecție. Băi, vrei să funcționezi? Cotizezi, uite, aicea n-o să mai fie bătălii”

Momentul de cotitură din 2006

În 2006 a fost primul mare dosar în care au fost condamnaţi atât Cămătarii, dar şi Sportivii.

Vasile Costea: „La Brigada Bucureşti am reuşit la un moment dat să probăm activitatea infracţională a multora dintre membrii acestei grupări, inclusiv de tentative de omor, au fost acuzaţii formulate de şantaj, de camătă”

Reporter: În 2006 ai fost arestat..

Robert Nica: „Am fost arestat, nu numai eu, cam toţi, aşa ca în România, am fost acuzat de 18 tentative de omor, nu numai eu, ci şi restu. Ulterior rămânând la nimic, fiind condamnat la grup organizat fără nicio faptă.”

Reporter: Ce condamnare ai primit?

Robert Nica: „Patru ani, eu n-am avut cazier”

Reporter: Și i-ai făcut?

Robert Nica: „Bineînţeles, n-am putut să-i ocolesc”

Roxana Garaiman, jurnalistă: „Sentinţele au fost mici, din cauza lipsei cazierelor, în ciuda conflictelor. DIICOT chiar a subliniat la acel moment ca pe raza secţiilor de Poliţie de pe raza sectorului 4, 14, 15 şi 16, pe parcurs de 5-6 ani se strânseseră aproximativ 30 de dosare de violenţă în care erau implicați membri ai clanului Sportivilor, dar care primiseră un verdict de neîncepere a urmăririi penale.”

Perioada aceasta coincide cu perioada în care comisarul-şef Nelu Lupu a deţinut funcţii - acesta s-a pensionat în 2015 din funcţia de adjunct al Poliţiei Capitalei. De curând, a intrat în atenţia publică fiind suspectat că ar fi infectat cu COVID spitalul MAI Gerota.

Reporter: Vă solicităm un interviu!

Nelu Lupu: „Păi în ce calitate?”

Reporter: În calitatea dvs de fost şef al Poliţiei Sectorului 4, Sectorului 3, director adjunct

Nelu Lupu: „Ha, ha ha şi faceţi emisiune acuma înainte de sărbători?”

După pensionare, Nelu Lupu s-a întors în sectorul 4 unde a devenit consilierul primarului Băluţă şi, ulterior şef la controlul ADP4, de unde s-a retras de câteva luni. Refuză interviul filmat invocând motive personale.

Reporter: Cum au reuşit aceste grupări să prolifereze fără ştiinţa autorităţilor?

Nelu Lupu: „Eu am lucrat în sectorul 4 până în 2006 şi am plecat în sectorul 3”

Reporter: Existau dosare sau plângeri la adresa acestui clan şi nerezolvate?

Nelu Lupu: „Ştiţi că nu pot să vă dau prin telefon... ”

Reporter: De asta vă solicităm un interviu filmat.

Nelu Lupu: „Știţi că sunt mai multe secţii, se lucrează cu mai mulţi procurori, nu se începeau fără procurori”

Interlopii de ieri, afaceriștii de azi

Dacă cu ani în urmă i-am fi văzut la intersecţii provocând adevărate lupte de stradă, pe unii membri ai acestor brigăzi îi găsim în afaceri. Deţin restaurante, cluburi sau au investiţii imobiliare.

Robert Nica, care şi-a construit o divizie de business, imobilară. Are un portofoliu important în Popeşti Leordeni şi în sudul Capitalei, în Berceni. Şi-a atras în jurul lui fraţi de clan, investițiile în jurul lui sunt la ordinul sutelor de milioane.

Ascensiunea financiară şi influenţa politică a clanului Sportivilor a început în 2008 odată cu venirea la conducerea sectorului 4 a primarului Piedone. Acesta a ştiut să folosească resursele grupării pentru a dobândi putere şi bani.

Reporter: De unde aveaţi voi bani?

Robert Nica: „Muncesc de la 14 ani, de la 15 ani muncesc, cât a fost legal am dat şi cu împrumut”

Reporter: La… camătă?

Robert Nica: „Da, am investit şi în afaceri pe care nu neapărat le aveam eu sau le putea avea oricine şi le dădeam, ulterior am intrat în construcţii. Şi nici n-am avut bani mulţi, să nu se înţeleagă, am plecat cu patru căsuţe”

Reporter: Eşti unul dintre investitorii sectorului 4, Berceni, Popești-Leordeni

Robert Nica: „Da, sunt de atunci de când nu era nimic pe câmp”

Momentul Colectiv care a şocat o ţară întreagă a reprezentat şi debarcarea primarului, iar dosarul intrumentat a scos la iveală un sistem de spăgi şi corupţie care au permis această tragedie. Fostul viceprimar Daniel Băluţă este acuzat că a preluat camarila şi a rafinat sistemul.

Reporter: I-am cerut interviu, dar invocă agenda încărcată.

Un colaborator apropiat i-a fost Puiu Florian, membru al clanului Sportivilor, cel care a fost responsabil ani de zile cu proiectele imobiliare din sector.
A fost consilier în Consiliul Local în perioada 2012-2016 şi a membru al comisei de urbanism şi a devenit preşedinte al comisiei în momentul în care Băluţă a preluat frâiele primăriei. Puiu Florian a devenit vizibil în urma dosarelor primarilor din Jilava şi Snagov, era un samsar de terenuri, crescut de Codrin Ştefănescu, un cunoscut al lumii interlope bucureştene la nivelul anilor 90.

Puiu Florian a scăpat de darea de mită din dosarele instrumentate de DNA pentru că i-a denunţat pe primarii Mladin din Jilava şi Mușat din Snagov, care au luat ani grei de puşcărie.

Reporter: Vă solicit un interviu

Puiu Florian: „Cu mare drag, dar am Covid”

Reporter: Putem să facem Skype sau online

Puiu Florian: „N-aş vrea să fac acest lucru, că am mai avut o experienţă nefericită”

A devenit în 2019 preşedinte executiv PSD Ilfov, la intervenţiile lui Codrin Ştefănescu la Liviu Dragnea, a cărui umbră era la tribunal, însoţit şi de alţi membri ai clanului Sportivilor, unii chiar membri PSD.

Puiu Florian: „Eu născându-mă şi crescând în Sectorul 4, prin simplu fapt că interacţionam, locuiam în aceaiași zonă, dar dacă mă întrebaţi pe mine nu sunt un clan organizat cum sunt prezentați, nu e un clan. Aici n-a fost niciodată nimic organizat, sunt nişte băieţi care s-au bătut, care au luptat şi în ring”

Reporter: S-au luptat şi în stradă, au luat și taxe de protecție

Puiu Florian: „N-aş putea asta să vă spun...daţi-mi întrebările şi eu vă răspund. E a doua zi când am COVID, încă mă simt slăbit şi nu ştiu cum va evolua, …eu sper că bine…”

Întrebările noastre au rămas fără răspuns.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl