Cetățile dacice, arse si devastate în ritualuri. Castrele romane, distruse cu fier beton


Ultimul update: Duminica 07 Aprilie 2019 19:08
Data publicarii: Duminica 07 Aprilie 2019 18:49
Categorie: Romania, te iubesc!

PROSTIE MONUMENTALĂ III. Consiliul Județean Constanța are aprobate fonduri europene de zeci de milioane de euro pentru a restaura și a repune în circuitul turistic unele dintre cele mai frumoase castre romane de pe teritoriul nostru.

La Capidava, firma care a câștigat contractul a fost trimisă în judecată pentru spălare de bani și fraudarea fondurilor europene.

Muncitorii au băgat tone de fier și beton în blocurile de piatră de pe vremea romanilor. La Hârșova cetatea Carsium s-a transformat în groapă de gunoi.

Vicepreședintele Consililului Județean spune că nu poate să ridice gunoiul și balega din cetate, decât sub supravegherea unui arheolog.

Vladimir Brilinsky este administratorul cetății Sarmizegetusa. Singura cu pază permanentă, regulament de vizitare, panouri informative și, cel mai important, un plan de administrare și oameni angajați special să aibă grijă de acel loc. L-am rugat să ne prezinte situația celorlalte cetăți dacice din patrimoniul UNESCO, care sunt în administrarea nimănui.

Suntem în cetatea Costești Cetățuie, cetatea de scaun a lui Burebista. Aici s-au păstrat două turnuri de locuință, pereți și ziduri de protecție, două temple și treptele originale de piatră. Este singurul loc unde se mai poate observa emplektonul – o zidărie specifică dacilor și unul dintre motivele pentru care cetățile sunt în UNESCO. Un acoperiș de tablă ruginit, rupt și găurit ar trebui să protejeze zidăria.

Cetatea nu are pază permanentă, așa cum prevede legea. Blocurile de piatră de pe vremea dacilor sunt vandalizate în mod constant. Vladimir Brilinskey povestește că a găsit în cetăți hoituiri de animale, resturi de oase sau găini sacrificate în tot felul de ritualuri.

În pădure mai sunt două sanctuare importante pentru cultura dacică. Turiștii trec pe lângă, pentru că nu sunt indicatoare sau poteci. Statul român nu este în stare nici măcar să înlocuiască un simplu panou informativ.

- Cine l-a pus și cine ar trebui să-l înlocuiască?

- Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național. L-a pus în 2010.

- La cine bat la ușa să-i întreb de ce nu schimbă hârtia asta?

-Bateți la ușa la Ministerul Culturii. Și revin obsesiv cu acest răspuns!

În lipsa interviului promis, vom folosi de fiecara dată singurul răspuns pe care am reușit să îl obținem de la Ministerul Culturii.

Daniel Breaz, ministrul Culturii: “Greșit aruncată problema în curtea Ministerului Culturii.”

Într-un alt colț al cetățîi, Vladimir Brilnskey ne arată o vatră de foc aprinsă peste frunzele uscate. Astfel de incidente se întâmplă des.

În noiembrie 2018, Cetatea Fețele Albe, și ea trecută în dosarul trimis la UNESCO, a ars în întregime. Cineva a aprins mai multe candele și le-a lăsat acolo. Pădurea, frunzele, pietrele au ars mocnit pe hectare întregi.

Paul Angelescu: “Poate n-arată la fel de spectaculos cetatea Fețele Albe, pentru că așa știm noi să îngrijim și să punem în valoare, însă ce s-a întâmplat aici, incendiul asta, e ca și cum ar arade Acropelele în Atena sau, în Marea Britanie, ar lua foc Stonehenge-ul. Acesta este echivalentul la ce s-a întâmplat la Cetatea Fețele Albe.”

Potrivit lui Vladimir Brilinskey, poliția are niște suspecți, însă ancheta este blocată.

Vladrimir Brilinsky, administrator Sarmizegetusa: “Peste 20 de blocuri de calcar care sunt arse. Până la această ora, Ministerul Culturii nu a catadicsit să angajeze un expert care să dea o valoare prejudiciului adus monumentului. Dacă nu există prejudiciu, nu există fapta.”

Rapoartele oficiale arată că Cetatea Costești este în stare critică. Cetatea Blidaru, o altă bijuterie, este foarte greu accesibilă. Trebuie să mergi pe jos mai bine de o ora pe un drum forestior.

Drumul spre Cetatea Piatra Roșie nu poate fi parcurs decât cu o mașină de teren. Cetatea a fost acoperită de vegetație și are nevoie de lucrări de întreținere. În afară de Sarmizegetusa, niciuna dintre celelalte cetăți nu are pază permanentă într-o zona în care căutătorii de comori fac prăpăd. Am mers și la Consiliul Județean să-i întrebăm de ce nu fac măcar lucrări de conservare.

Vicepreședintele Sorin Vasilescu și ministrul Daniel Breaz sunt membri ai aceluiași partid și vin din judece vecine.

-Ale cui sunt?

-Sunt în administrarea Ministerului Culturii.

- Deci sunt în responsabilitatea Ministerului Culturii?

- Da. Administrare putem să o numim, că responsabilitate, începând de la infrastructură necesară o gospodărire corespunzătoare...

Pentru 2014-2020, Uniunea Europeană ne da 326 de milioane de euro pentru restaurarea protecția și conservarea patrimoniului. Au prioritate monumentele UNESCO. Nu este depus niciun proiect pentru cetățile dacice.

Daniel Breaz, ministrul Culturii: “Încă odată spun, greșit aruncată problema la Ministerul Culturii, problema era locală.”

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la includerea cetăților în patrimoniul mondial UNESCO. În afară de Sarmizegteusa, celelalte se află și acum într-un vid administrativ și legislativ. Terenurile, de exemplu, aparțin unor proprietari care n-au nimic de a face cu administrarea unui sit de talie UNESCO.

Absurdul este atât de mare, încât Consiliul Județean Hunedoara, județ cu 5 obiective UNESCO, nu trece în materialele despre turiști decât informații despre Sarmizegetusa, pentru că restul nu sunt în administrarea sa.

Vintilă Mihăilescu, antropolog: “Sunt ale României ca imagine pentru afară, nu înăuntru. Scuze, și asta e culmea culmilor. Avem de a face cu un fenomen de dacomanie, dar nu ne îngrijim de vestigiile dacice.”

România, țară cu rădăcini istorice. De mii de ani, o insulă de stabilitate în Balcani. Născută din contompirea dintre daci și romani... Cu dacii ne-am lămurit. Trecem la romani.

Suntem la Capidava. Cetatea este restaurată cu mult fier înfipt în blocurile de pe vremea romanilor, peste care se toarnă tone de beton. Iar pe exterior , potrivit muncitorilor , se montează piatră prefabricată.

Pentru că pietrele nu se potriviesc tot timpul, muncitorii le îmbină cum știu ei mai bine.

Ovidiu Țentea, fost președinte Comisia Național de Arheologie: "Pur și simplu le-au îngrămădit acolo, iar în anumite zone, unde blocurile nu se puteau imbina corespunzător, le-au decupat dând un aspect de hazard. Ceea ce vedem la Capidava în materie de reconstrucție este o tehnică unică în lume."

Ovidiu Țentea a condus Comisia Națională de Arheologie în 2016-2018. În această calitate a scris un raport despre calitatea lucrărilor de la Capidava.

Ovidiu Tentea, fost președinte Comisia Națională de Arheologie:

- Este folosit fier beton și foarte mult ciment. În aviz scrie că se vor folosi materiale compatibile și asta înseamnă că ar fi trebuit analizat mortarul antic și replicată o rețeta cât mai asemanaotare.

- De unde știm că nu e asemănător cu ăla antic?

- Păi se vede foarte clar este ciment, mortar din ciment scos din betenoiera și turnat în cantitate industrială acolo.

Cetatea Capidava este al doilea cel mai mare proiect de restaurare cu fonduri europene derulat în România. Contractul de 16 milioane de euro a fost atribuit de Consiliul Județean Constanța în 2014, pe vremea lui Nicușor Constantinescu.

Din cele 7 firme care au depus oferte, toate au fost descalificate în afară de una, cea care a câștigat. Potrivit unui raport al Autoritățîi Naționale de Achizițîi Publice, câștigătorul nu îndeplinea condițiile de experiență.

Ovidiu Tentea, fost președinte Comisia Națională de Arheologie: “Fierul beton - când am avut acea comisie de anchetă la sfârșitul lui 2016 - a fost introdus foart adânc în fundația zidurilor și în niciun caz el nu mai poate fi înlăturat, pentru că el distruge ceea ce este autentic complet.

- Au înfipt fierul beton în pietrele de pe vremea românilor?

- Da!

- Într-un loc , în două locuri..?

- În majoritatea locurilor în care intervenția este făcută.”

DNA a intrat pe fir și a trimis firma în judecată, pentru spălare de bani și fraudarea fondurilor europene. Contractul a fost sistat. Iar acum Consiliul Județean trebuie să termine lucrările cu altă firma, din bugetul propriu: 14 milioane de lei de la constănțeni, în loc de fonduri europene.

Claudiu Palaz, vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța, spune că proiectantul este cel care stabilește ce materiale și tehnici de restaurare trebuie să utilizeze constructorul. Tot el ar trebui să supravegheze lucrările.

La Capidava, firma de proiectare îi aparține arhitectului Aurel Botez, actualul președinte al Comisiei Naționale a Monumentelor. El personal este și șef de proiect. I-am solicitat un interviu, nu am primis un răspuns.

Rămânem în Constanța și mergem la Hârșova.

Paul Angelescu - corespondent PRO TV: “Una dintre cele mai impunătoare cetăți care apăra în urmă cu 2000 de ani frontiera Imperiului Roman. Situată pe un deal pe malul Dunării, la 100 de metri de un port turistic. În orice altă țară, un astfel de loc ar fi fost plin de turiști, dar evident ar fi fost și mult mai bine amenajat. La noi a fost ignorată de autorități. În mijlocul cetății, multă balegă."

Cetatea Carsium este și ea avută în vedere de România pentru introducerea în patrimoniul UNESCO. Nu este păzită, iar săpăturile arheologilor au ajuns groapă de gunoi.

Ne întoarcem la Constanța. Consiliul Județean are aprobate de mai bine de 4 ani fonduri europene de 17 milioane de lei pentru Cetatea Carsium și încă un monument.

Paul Angelescu: “Suntem în Constanța, în căutarea acestui monument, un cavou cu o frescă spectaculoasă. Este mormântul lui Hipogeu. Suntem la față locului și iată cum arată mormântul lui Hipogeu. Nu poate fi vizitat, se vede doar această cocioabă.”

Vicele spune că vrea să curețe locul, dar nu-l lasă șeful muzeului, care ierarhic îi este subaltern.

Pe hol, dăm de directorul muzeului. Spune că dacă îndreaptă cocioabă riscă să piardă o finanțare europeană. Îl întrebăm pe cei doi de ce nu fac curățenie la cetatea Carsium. Vicele spune că nu poate ridica gunoiul decât în prezența arheologilor. Cetatea este în administrarea Consiliului Județean, care este obligat potrivit legii să igienizeze locul.

Ne întoarcem la Hârșova, care pe lângă cetate, mai are și o Școală Veche inaugurată pe vremea lui Carol I. Spre deosebire de cetate, aceasta chiar este în administrarea primăriei.

Viorel Ionescu este primarul orașului Hârșova. În mai 2017, a semnat un contract de 3 milioane de euro pentru restaurarea Școlii Vechi și transformarea ei într-un muzeu dedicat cetății Carsium. Au trecut 2 din cei 3 ani ai perioadei de implementare.

Viorel Ionescu, primar Hârșova:

- Să nu mai fim așa de cârcotasi și să încercăm să gândim, gata dom’ne nu se face nimic!

-Vă întreb ce s-a întâmplat în cei doi ani.

- Păi haideți să va spun, în cadrul acestui proiect trebuie să achiziționăm 20 de biciclete. S-a făcut achiziția acestor biciclete.

Proiectul prevede asfaltarea unor străzi pe care turiștii vor merge cu bicicleta de la muzeu până la cetate.

-Cu bicicletele ce faceți dacă le-ați cumpărat deja?

- Le păstrăm.

- Unde sunt?

- Sunt într-o cameră. Ele sunt compuse din bicicletă, cască și vestă. Dar cu bicicletele… până când nu am străzile asfaltate nu pot să le folosesc.”

În cei doi ani, primăria a cumpărat biciclete, echipamente IT și a organizat conferințe de presă. A mai rămas unul pentru terminarea clădirii. D-abia în vara încep licitațiile.

Primarul spune că proiectul se mișcă greu din cauza birocrației, pentru că legislația de achiziții se schimbă des și din cauza contestațiilor. După ce-am plecat din județ, vicele a continuat circul cu directorul Muzeului la Bisericile de Cretă. S-au filmat și au urcat clipul pe internet. A fost certat singurul om care muncește.

Daniel Breaz a fost în vizite de lucru în județele Albă, Constanța și Hunedoara, la câteva zile după noi. A anunțat că lucrează la o lege care să permită statului să intervină pe situri și monumente indiferent de proprietate.

Legea Monumentelor dă deja dreptul Ministerului să facă expropieri de utilitate publică pentru a salva monumente. Institutul Patrimoniului a solicitat în repetate rânduri Ministerului să facă un grup de lucru pentru rezolvarea problemelor juridice de la cetățile dacice. Grupul încă nu a fost constituit.

Avem în vigoare o lege pentru protejarea monumentelor din patrimoniul UNESCO. Ea prevede că este datoria Ministerului Culturii să elaboreze programe de gestiune și protecție. Cinci din cele șase cetăți dacice nu au astfel de programe.