70% din clădirile noi din Londra, ridicate de români: „Englezul nu lucrează”
PARTEA II. 70% din clădirile noi din Londra sunt ridicate de muncitori români. O spune singura româncă angajată la Primăria Londrei. Discutăm și cu un român cu dublă cetățenie care a votat pentru Brexit. Aflăm de ce.
Pe podul Westminster mai are loc și un alt fel de teatru stradal, ilegal: alba-neagra. Anul acesta, o bandă din Bacău a acaparat podul de pe Tamisa și păcălește turiștii.
Cerșetori, hoți de buzunar, spărgători de locuințe, rețele de prostituție și de sclavie modernă. Românii sunt nelipsiți din presa britanică.
Bernie Gravitt a lucrat în poliția londoneză 31 de ani. Când s-a pensionat, conducea poliția din centrul orașului. Spune că numărul românilor arestați a explodat după ce am intrat în UE. Am ieșit în evidență pentru că, spre deosebire de alte naționalități, grupările din România foloseau foarte mulți copii.
Cunoaște atât de bine grupările de crimă organizată din România, încât poate desena pe hartă cu ce se ocupă în funcție de orașul din care provin.
Bernie Gravitt, fost polițist: „80% din clonarea cardurilor la nivel european, când îți fură datele personale când introduci cardul în bancomat, se întâmplă în Bacău. Din Vâlcea avem prostituție, din București, prostituție și droguri, Craiova, în sud, sclavie modernă.”
Faptele descris de Bernie sunt cât se poate de reale. Una dintre grupările pe care le-a investigat a fraudat sistemul britanic de ajutoare sociale cu peste 12 milioane de lire. Din păcate, acești români, și nu sutele de mii veniți la muncă cinstită, au ținut prima pagină a ziarelor britanice.
Înainte de referendum, campania din această țară, care a precedat votul pentru a ieși din UE, i-a avut că țapi ispășitori pe polonezi și români, în principal.
Florina Tudose lucrează pentru Centrul de Resurse pentru Est-Europeni. O organizație caritabilă care le oferă sprijin gratuit est-europenilor vulnerabili sau defavorizați din Londra.
Florina Tudose, Centrul de Resurse pentru Est-Europeni: „În ziare vedeai în fiecare zi câte un articol despre români care au venit și câștigă nu știu câte mii de lire din alocațiile românilor sau despre românii care au venit și nu se comportau civilizat. S-a transmis că dacă votăm Brexit o să scăpăm de acești răufăcători și de hoardele de români și de bulgari care au venit peste noi. Unii oameni au luat-o ca pe o legitimare de a se purta violent sau violent verbal cu români sau cu polonezi sau cu bulgari. De la ok, am votat Brexit, până la cazuri izolate în care românii au fost agresați fizic.”
Până acum, s-au înregistrat trei cazuri. La începutul anului, o grupare paramilitară din Irlanda de Nord a intrat în casă peste niște români și i-a bătut. În martie, 10 adolescenți britanici au atacat o româncă din Doncaster, crezând de fapt că este poloneză. Iar în 2016, după Brexit, un magazin românesc din Norwhich a fost atacat cu cocktailuri molotov.
Florina Tudose, Centrul de Resurse pentru Est-Europeni: „Anul acela a luat o amploare mult mai mare retorică antiimigranți est-europeni.”
Organizația Florinei împarte prin Londra fluturașe în limba română cu informații despre ce trebuie să facă românii, victime ale unor atacuri rasiale, și le-au pus la dispoziție o linie de telefon.
Bărbat: „Românii și alți est-europeni au fost ca un paradox. În același timp, ne fură locurile de muncă și ajutoarele sociale, hotărâți-vă. ”
Paul Angelescu: „Sunteți din România?”
Bărbat: „Da!”
Paul Angelescu: „Sunteți îngrijorat în vreun fel? Stați demult?”
Bărbat: „3 ani. Dacă a scăzut lira și ajunge la fel ca euro, ne întoarcem, că nu-mi convine să muncesc pe 2.000 de lire să fie echivalentul a 2.000 de euro. Sunt mulți români care sunt pe aici. Tot ce vezi aici în construcții, 90% sunt români.”
Florina Tudose, Centrul de Resurse pentru Est-Europeni: „Asta e o chestie foarte des întâlnită. Românii nu au o legătură culturală, au venit să facă un ban și să aibă o viață decentă și să câștige cinstit. Dacă scade ca să trăiești doar din ajutoare sociale în țara asta, din experiența mea, e total imposibil. Un ajutor de șomaj e 70 de lire pe săptămână care în Londra de-abia îți ajunge să mănânci. Ca să obții aceste ajutoare e foarte greu. Ca să obții aceste ajutoare, iarăși e foarte greu. Momentan, Departamentul de Muncă și Pensii are tendința de a refuza din start orice aplicație a cetățenilor europeni. Clar e un fenomen și nu se întâmplă așa des înainte de Brexit.”
Concurența pe care o fac imigranții pe piața muncii este un alt motiv pentru care unii dintre britanici au votat Brexit. Suntem în Uxbridge, colegiul electoral al lui Boris Johnson. Aici lumea a votat pentru Brexit.
Marius s-a mutat cu familia în Marea Britanie în 2001. Între timp a obținut și cetățenie. Are o firmă de mutări și patru angajați din România.
Marius Taylor, român stabilit în Marea Britanie: „Am întâlnit români, inclusiv noi, care stau câte 10 în casă, plătesc 250 de lire pe lună și mănâncă din conservă. Ei sunt cei care au împins în jos piața. Câți români au găsit stând în case câte 15 -20 locuind în camere de 2 pe 2, doar ca să strângă bani să trimită în România. Asta e imaginea pe care o avem în România. Imaginea noastră e că venim aici ca sclavii și ne înghesuim ca să facem un ban.”
În 2018, într-o casă în care s-au îngrămădit peste 20 de români, proprietarul îi caza ilegal și le cerea câte 50 de lire pe săptămână pentru o saltea. Încasa 4.000 de lire pe lună de la 20 de oameni ținuți în condiții mizere, față de sub o mie, cât ar fi câștigat dacă ar fi închiriat casa unei singure familii. Marius spune că astfel de muncitori au împins în jos salariile.
Marius Croitoru, român stabilit în Marea Britanie: „Mutările noastre în 2004 , 2005 puteam să luăm 150 de lire pe zi și era chiria 700, acum întreabă-l pe el cât plătește pe o cameră. 1.000 de lire. Atunci luai 150 de lire pe zi. Plăteai 55 de p litrul de benzină și plăteai 700 pe tot apartamentul. Acum d-abia îți plătește 115 pe zi.”
Paul Angelescu: „Și asta din cauza emigranților?”
Marius: „Da.”
Pe de altă parte, Marius spune că mulți britanici evită muncile făcute de imigranți.
Marius Croitoru, român stabilit în Marea Britanie: „Salariile înainte au fost altfel. În construcții, în mutări, la spălătorii nu lucrează decât români, indieni, polonezi. Dacă îi dai pe ei afară, cine o să lucreze? Englezul nu lucrează. Englezul la mutări, îți dau un exemplu, dacă îl pui să lucreze sâmbătă i-a picat fața.”
A observat că, în ultimul timp, o parte din valul de polonezi se întoarce acasă.
Marius Croitoru, român stabilit în Marea Britanie: „Banii pe care au ajuns să-i câștige în Polonia comparativ cu costul vieții, făcând o paralelă cu ce câștigă aici și costul vieții, diferența a început să fie foarte mică, nu mai rentează. Plus că lira a scăzut.”
Marius este subcontractor pentru o firma internațională. David este cel care îi dă majoritatea contractelor. Și el a votat pentru Brexit.
Spune că nu are o problemă cu est-europenii și crede că este un fals argument că le fură locurile de muncă englezilor.
Aici intervine un alt aspect. Britanicii au sectoare întregi din economie dependențe de imigranți. Cei mai mulți români din Marea Britanie lucrează în construcții.
Bărbat: „Da, români, români foarte mulți, tot ce vedeți. Tot, tot, tot, nu există șantier în Londra la ora actuală care să nu aibă muncitori români. În clădirile alea are el jumătate din comună acolo.”
Suntem în centrul Londrei. Florin și Cristi lucrează în construcții din anii 2000. Coordonează echipe de muncitori pe cele mai mari șantiere din Londra.
Bărbat: „Cred că am cel puțin 10 șantiere foarte mari. Cum ar fi aici, cum ar fi Shardul, Arena Dom, Chelsea undeva în spate. O investiție din Qatar, unde vedem acele macarale. Qatarul a investit 4 miliarde în niște barăci militare. În Picadilly Circus undeva în centru. Proprietar este regina, acolo în Picadilly.”
Au lucrat împreună cu alți români și la ridicarea celui mai înalt zgârie-nori din Londra.
Bărbat: „În primul rând am lucrat la Shard de la etajul 40 până la 70. Am avut norocul și șansa între ghilimele să merg acolo la etajul 40 și era un frig de mi s-a părut cea mai lungă zi din viață. Mai mult de 200 români vorbind, nu cred că au fost. ”
Li se par puțini 200 de muncitori români într-un singur șantier, deoarece acum lucrează la un proiect unde sunt și mai mulți: Battar Sea Power Station.
Paul Angelescu: „Aici câți români estimați că sunt?”
Bărbat: „În jur de 1.500 de români pe șantierul ăsta în spatele nostru. Acolo sunt cantinele, acolo sunt femei românce care lucrează în cantină, la curățenie, la birouri. Ca suprafață interior cam cât 4 stadioane, cam cât 4 terenuri de fotbal. E cea mai scumpă clădire din Europa.”
Florin și Cristi spun că în ultimi ani în construcții salariile au stat pe loc și a scăzut puterea de cumpărare. Nu din cauza imigranților, ci a economiei.
Bărbat: „După recesiune, salariile au început să crească și probabil că acum doar poate o fracțiune un pic mai mari decât în 2008.”
Paul Angelescu: „Dar prețurile?”
Bărbat: „Dar prețurile s-au dus.”
Paul Angelescu: „Puterea de cumpărare?”
Bărbat: „A scăzut dramatic.”
Cei doi spun că muncitorii cu acte în regulă nu vor avea de suferit din cauza Brexitului.
Bărbat: „Ceea ce este rău pentru țara noastră este că noi investim în învățământ și în sectorul medical și creștem copii mari și atunci când putem să beneficiem de valoarea lor fizică și intelectuală, le dăm drumul și pleacă, ceea ce facem noi astăzi.”
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
