Tot mai mulți tineri angajați din România continuă să locuiască cu părinții. „E mai comod. Nu plătești facturi, mâncare”
Numărul tinerilor angajați care încă locuiesc cu părinții a crescut în ultimii ani, potrivit datelor unei agenții europene. Iar România se află printre țările fruntașe.
Costurile pentru o viața independentă și diferențele culturale îi țin aproape sau îi îndepărtează pe copii de casa părintească. Dacă în țările nordice, de pildă, tinerii se mută singuri la majorat, în sudul continentului stau cât de mult pot cu familia.
Băiat: „Cu părinții e mult mai comod din punct de vedere financiar, nu plătești facturi, mâncare sau alte chestiuni, dar este necesar să iei viața în piept și să devii independent că părinții nu vor fi lângă tine mereu”.
Și totuși mulți dintre cei care vor să devină independenți mai copilăresc o vreme. De cele mai multe ori costurile legate de întreținerea locuinței îi țin pe loc.
Andrei, tânăr: „Stau cu părinții și mă gândesc ca după facultate, când am un job stabil, să îmi iau o garsonieră sau un apartament de două camere, cu toate că este foarte greu pentru că în zilele noastre toate chiriile sunt foarte scumpe și, având în vedere cum sunt salariile la entry level, nu prea avem cum să ne luăm aceste locuințe”.
La nivelul blocului comunitar, numărul tinerilor cu vârste între 25 și 34 de ani care au un loc de muncă și stau în casa părinților a crescut de la 24% în 2017 la 27% anul trecut.
Dacă în statele nordice, precum Suedia, Danemarca sau Finlanda tinerii părăsesc rapid casa părintească, lucrurile stau diferit pentru țările din sudul continetului. Italia a înregistrat o creștere de la 41% la 48%, iar Croația de la 58% la 65%. În țara noastră 36 la sută dintre tineri stau încă în casa părintească.
Sociologii spun că diferențele culturale îi țin pe tineri aproape de familie.
Ana Bulai, sociolog: „Toată această structură a familiei lărgită, a relațiilor, a confortului afectiv, a intensității linvistice – oamenii din sud – din Oltenia, dar și din Italia, de exemplu, vorbesc mult, au nevoie să comunice mult, se simt bine în familii largi, problemele sunt disipate și se crează un model cultural în care răceala și individualismul sunt puternic diluate. Nu este o mândrie că ai reușit prin tine însăți, ba dimpotrivă – dacă îți este bine că ai cheltuit banii familiei trăind în confortul în care familia ți-l oferă”.
Pe de altă parte, și prețurile locuințelor au crescut enorm în ultima perioadă, iar chiriile sunt la fel de mari. În plus, nu există suficiente programe de sprijin pentru familiile tinere.
Dragoș Cabat, economist: „Problema educației foarte scumpe din țările dezvoltate care iarași pune o piedică – o parte dintre tineri – cei care au educație superioară facultăți trebuie să se împrumute pentru a achita aceste costuri mai ales să se mute într-o altă casă. Nu fac studii superioare, au salarii mai mici sau este de asemenea o problemă majoră”.
În același timp, a crescut și vârsta la care tinerii își întemeiază o familie, la fete a ajuns la 30 de ani, în timp ce la băieți trece de 32. Cu o natalitate în scădere crește însă presiunea pe bugetul de pensii și asigurări. Șomajul în rândul tinerilor din România de până în 25 de ani a depășit 22 la sută în luna aprilie.
.webp)
