Educația sexuală ar trebui să fie o materie în sine. De ea depinde chiar sănătatea tinerilor - sexolog

Ginka Georgieva spune că „acasă, nu avem parte de educație sexuală, și nici nu folosim denumirile corecte pentru a ne referi la organele genitale”.

„Cu siguranță, este bine să se folosească cuvântul «sex» în cadrul familiei. Este un termen științific, scris în manualele medicale; nu este vulgar sau obscen”, a spus ea.

Georgieva apreciază că 60% dintre pacienții săi au între 28 și 38 de ani, iar 20% dintre ei au dificultăți sexuale.

Ginka Georgieva spune că sexul, sănătatea sexuală și educația sexuală nu ar trebui tratate ca matematica, fizica sau chimia. „Sănătatea sexuală depinde în mod direct de educația sexuală. Aceasta ar trebui să înceapă din momentul în care un copil manifestă interes în acest sens. Ar trebui să fie o materie în sine”, a adăugat ea.

Citește și

Patriarhia Română nu vrea educaţie sexuală în şcoli: Un atentat asupra inocenţei copiilor

Mesajul surprinzător al lui Vladimir Putin pentru poporul rus. De ce se teme liderul de la Kremlin

Georgieva spune că tinerii sunt educați într-un mod „trist” despre sex. „Am adunat o serie de întrebări anonime de la elevi. Am plâns în fața întrebărilor lor, pentru că sunt foarte atipice și inadecvate pentru niște copii de clasa a IV-a și a VI-a”, a împărtășit ea. Educația sexuală se află „într-un stadiu incipient de dezvoltare, fiind extrem de insuficientă”, subliniază ea.

„Cel mai bun mod de a ne proteja de sarcină și de bolile cu transmitere sexuală este să nu facem sex, dar acest lucru nu se poate întâmpla – suntem ființe sexuale. Educația sexuală ne-ar putea ghida să fim prudenți. Dar nu doar sexul implică riscuri; și sportul implică riscuri – totul implică riscuri când este în exces”, avertizează Georgieva.

În concluzie, sexologul asigură că pentru a exista o educație sexuală de calitate, părinții trebuie să fie educați, deoarece ei reprezintă un exemplu pentru copiii lor.

Articol recomandat de sport.ro

Viața lui Doroftei în Canada: ”Erau zile când nu măncam, mă dureau mâinile”. Îi trimitea ”târâș, dar fericiți” acasă