Curtea Constituţională a României (CCR) ia în discuţie, miercuri, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan asupra legii privind utilizarea plajei Mării Negre. În luna noiembrie a anului trecut, şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă.
Noua soluţie legislativă instituie posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate a plajelor să atribuie în folosinţă gratuită autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinaţia de plajă publică.
Şeful statului arată în sesizare că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza şi plaja mării sunt prevăzute în lista bunurilor care aparţin domeniului public al statului. El atrage atenţia că autorităţile administraţiei publice locale, care nu reprezintă instituţii de utilitate publică, nu au capacitatea de a primi astfel de terenuri.
Astfel, soluţia legislativă ce vizează atribuirea în folosinţă gratuită autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre a unei cote de până la 20% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic contravine dispoziţiilor articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituţie.
Legii educației fizice și sportului, pe masa CCR
Șeful statului a transmis la finalul anului trecut o sesizare de neconstituționalitate asupra legii care impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă în competițiile naționale oficiale să fie români, motivând că actul normativ este discriminatoriu.
„Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte”, a scris șeful statului, pe Facebook.
El consideră că legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor.
În plus, susține președintele, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Totodată, în opinia sa, nu se respectă cerințele de calitate și claritate a legii, inclusiv prin stabilirea unor sancțiuni contravenționale care depășesc cadrul general prevăzut de legislația în vigoare, fără o derogare expresă.
„Experiența altor state europene și regulamentele UEFA arată că sprijinirea sportivilor formați local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetățenie, ci prin investiții în academii, centre de juniori și programe de formare”, subliniază șeful statului.
Sesizările AUR privind numirea membrilor CA din SRTV și SRR, la CCR
AUR susține în sesizările trimise instanței constituționale că nu ar fi fost respectată ponderea parlamentară pe care o are.
„Sesizarea vizează încălcarea flagrantă a prevederilor Constituției României, în special ale art. 1 alin. (3) și (5), precum și nerespectarea dispozițiilor imperative ale Legii 41/1994, care impun desemnarea membrilor Consiliilor de Administrație ale SRTV și SRR cu respectarea configurației politice și a ponderii grupurilor parlamentare din Parlament. În cadrul procedurii de desemnare au fost formulate propuneri pentru două funcții de membri titulari și două funcții de membri supleanți, proporțional cu ponderea parlamentară. Cu toate acestea, comisiile parlamentare de specialitate au ignorat o parte dintre aceste propuneri, iar plenul reunit al Parlamentului a validat componențe ale Consiliilor de Administrație care nu reflectă configurația politică reală a legislativului”, transmite AUR.
Potrivit sursei citate, „deși configurația Parlamentului impune o reprezentare echilibrată, AUR a primit un singur loc în Consiliile de Administrație ale SRTV și SRR, în timp ce PNL, USR și UDMR, formațiuni politice cu o pondere parlamentară inferioară, au beneficiat de o reprezentare egală sau superioară în aceste structuri de conducere”.
„Această situație contravine atât dispozițiilor legale, cât și jurisprudenței constante a Curții Constituționale”, adaugă AUR.
În sesizare se arată că „Parlamentul a ignorat precedente clare stabilite de Curtea Constituțională, în special Decizia referitoare la Hotărârea Parlamentului 28/2012, prin care CCR a sancționat o situație similară de încălcare a principiului reprezentativității politice în Consiliile de Administrație ale serviciilor publice de radio și televiziune”.
„Prin adoptarea Hotărârii 45/2025, Parlamentul a încălcat obligația constituțională de a respecta legea și deciziile Curții Constituționale, afectând principiul statului de drept și legalitatea funcționării unor instituții publice fundamentale. AUR solicită Curții Constituționale admiterea sesizării și constatarea neconstituționalității Hotărârii Parlamentului României 45/2025, în vederea restabilirii legalității, a respectării configurației politice a Parlamentului și a funcționării corecte a serviciilor publice de radio și televiziune”, se explică în comunicat.
