SUA şi Iranul nu păreau însă să se apropie sâmbătă de găsirea unei soluţii, după ce au avut schimburi de tiruri în Golf, în contextul unui armistiţiu fragil, iar o analiză a serviciilor de informaţii americane a ajuns la concluzia că Teheranul ar putea rezista luni de zile unui blocaj naval, relatează AFP şi Reuters.
Şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, şi-a exprimat scepticismul în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său turc, Hakan Fidan, la o zi după ce cele două părţi au avut noi ciocniri în apele strategice ale Golfului.
„Recenta escaladare a tensiunilor de către forţele americane şi multiplele încălcări ale armistiţiului întăresc suspiciunile cu privire la motivaţia şi seriozitatea părţii americane pe calea diplomaţiei”, a afirmat Araghchi, citat de agenţia iraniană ISNA.
La Washington, preşedintele Donald Trump a declarat vineri că aştepta în seara respectivă un răspuns din partea iranienilor la o propunere menită să pună capăt definitiv ostilităţilor. „Ar trebui să primesc o scrisoare în seara aceasta, aşa că vom vedea cum evoluează lucrurile”, a asigurat el jurnaliştii.
Aflat la Roma, şi secretarul de stat Marco Rubio a făcut declaraţii în acest sens.
Însă purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Esmaïl Baghaï, citat de televiziunea de stat, a declarat că Iranul încă studiază propunerea americană.
Ciocniri pe mare
În ultimele zile s-au înregistrat cele mai intense izbucniri de violenţă în Strâmtoarea Ormuz şi în împrejurimile acesteia de la începutul armistiţiului, acum o lună, iar Emiratele Arabe Unite au fost din nou ţinta unor atacuri.
Vineri, armata americană a anunţat că a „neutralizat” din aer două petroliere iraniene în Golful Oman, poarta de intrare în strâmtoarea Ormuz, un pasaj strategic pentru comerţul mondial cu hidrocarburi. Deşi, potrivit armatei, navele nu transportau marfă, imaginile difuzate de comandamentul militar american pentru regiune (Centcom) arată coloane dense de fum ieşind din cabinele de comandă. Armata SUA a declarat că un avion de vânătoare american le-a lovit coşurile de fum, forţându-le să se întoarcă. Teheranul a denunţat la ONU o „încălcare flagrantă” a armistiţiului încheiat cu o lună în urmă. Iar o sursă militară citată de agenţia Tasnim a confirmat că forţele iraniene au ripostat: „după o perioadă de schimb de tiruri, confruntările au încetat în prezent şi s-a restabilit calmul”, a informat aceasta.
Atacuri reciproce avuseseră loc şi cu o zi înainte. Agenţia de ştiri iraniană Mehr a informat că un membru al echipajului a fost ucis, 10 au fost răniţi şi şase sunt daţi dispăruţi în urma unui atac al Marinei SUA asupra unei nave comerciale iraniene, joi seara.
De la izbucnirea războiului, pe 28 februarie, Iranul blochează strâmtoarea Ormuz, la care Washingtonul a ripostat impunând un blocaj al porturilor iraniene.
Războiul a făcut mii de morţi, în principal în Iran şi Liban, şi a zguduit economia mondială.
Confruntarea dintre Teheran şi Washington paralizează în mare măsură traficul maritim şi face ca preţurile petrolului să crească vertiginos. Barilul de Brent din Marea Nordului a încheiat astfel săptămâna din nou la un curs de peste 100 de dolari.
Ciocnirile s-au extins însă dincolo de calea navigabilă. Emiratele Arabe Unite au declarat că apărarea lor aeriană a doborât vineri două rachete balistice şi trei drone din Iran, trei persoane suferind răni moderate.
Iranul a vizat în repetate rânduri Emiratele Arabe Unite şi alte state din Golf care găzduiesc baze militare americane. În ceea ce Emiratele Arabe Unite au numit o escaladare majoră, Iranul şi-a intensificat atacurile în această săptămână ca răspuns la anunţul lui Trump privind „Proiectul Libertate” de escortare a navelor în strâmtoare, pe care l-a suspendat după 48 de ore.
Trump a declarat joi că încetarea focului, anunţată pe 7 aprilie, se menţine în ciuda izbucnirilor de violenţă, în timp ce Iranul a acuzat SUA că o încalcă.
„De fiecare dată când se pune în discuţie o soluţie diplomatică, SUA optează pentru o aventură militară nesăbuită”, a declarat vineri ministrul de externe Abbas Araghchi.
Frontul din Liban
Pe celălalt front al conflictului, în Liban, Israelul şi Hezbollahul pro-iranian îşi continuă atacurile reciproce zilnice, în ciuda armistiţiului în vigoare din 17 aprilie, pe care ambele părţi se acuză reciproc că îl încalcă.
Armata israeliană a ordonat din nou, sâmbătă, evacuarea imediată a mai multor localităţi din sudul ţării în vederea unor atacuri împotriva mişcării şiite. Agenţia de presă libaneză Ani a anunţat ulterior o serie de atacuri aeriene israeliene în regiune.
Potrivit Ministerului Sănătăţii din Liban, unul dintre aceste atacuri, care a vizat o motocicletă în oraşul Nabatiyé, în afara zonelor desemnate pentru evacuare, a ucis un cetăţean sirian şi a rănit-o grav pe fiica acestuia, în vârstă de 12 ani. În timp ce se deplasau cu motocicleta, aceştia au fost, potrivit lui, vizaţi de două ori de o dronă, care l-a ucis pe bărbat. Drona a vizat-o apoi pe fetiţă direct, pentru a treia oară, a precizat ministerul, denunţând „o violenţă deliberată împotriva civililor şi a copiilor”.
Hezbollahul a antrenat Beirutul în război pe 2 martie, reluând atacurile asupra Israelului în sprijinul aliatului său iranian, după ofensiva comună a Statelor Unite şi a Israelului împotriva Republicii Islamice.
Atacurile israeliene asupra Libanului au făcut 2.750 de morţi de la începutul războiului, potrivit ultimului bilanţ al Ministerului Sănătăţii publicat vineri, şi peste un milion de persoane strămutate.
Noi discuţii între cele două ţări vecine – care se află încă, din punct de vedere tehnic, în stare de război – sunt prevăzute la Washington pe 14 şi 15 mai. Hezbollah se opune acestora.
„Consolidarea armistiţiului” face parte dintre „obiectivele esenţiale” pe care Libanul le aşteaptă de la această a treia rundă de negocieri cu Israelul, a precizat şeful diplomaţiei libaneze, Youssef Raggi.
SUA întăresc sancţiunile
În aceste condiţii, Washingtonul aşteaptă răspunsul Teheranului la o propunere a SUA care ar pune capăt oficial războiului înainte de discuţiile pe chestiuni mai controversate, inclusiv programul nuclear al Iranului.
SUA au găsit puţin sprijin internaţional în acest conflict. După întâlnirea cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni, Rubio a pus sub semnul întrebării motivul pentru care Italia şi alţi aliaţi nu susţin eforturile Washingtonului de a redeschide strâmtoarea, avertizând asupra unui precedent periculos dacă Teheranului i s-ar permite să controleze o cale navigabilă internaţională. „Aveţi de gând să normalizaţi relaţiile cu o ţară care pretinde că are controlul asupra unei căi navigabile internaţionale? Pentru că, dacă faceţi asta, veţi crea un precedent care se va repeta în zeci de alte locuri”, a spus el.
Şi, în timp ce urmăreşte calea diplomatică, Washingtonul a intensificat şi sancţiunile pentru a exercita presiune asupra Iranului.
Cu câteva zile înainte ca Trump să se deplaseze în China pentru a se întâlni cu preşedintele Xi Jinping, Trezoreria SUA a anunţat vineri sancţiuni împotriva a 10 persoane şi companii, inclusiv câteva din China şi Hong Kong, pentru că au sprijinit eforturile armatei iraniene de a obţine arme şi materii prime utilizate la construirea dronelor Shahed ale Teheranului.
Trezoreria a declarat într-un comunicat că este pregătită să ia măsuri împotriva oricărei companii străine care susţine comerţul ilicit iranian şi că ar putea impune sancţiuni secundare asupra instituţiilor financiare străine, inclusiv asupra celor legate de rafinăriile independente de petrol din China.
Evaluarea CIA
SUA au impus o blocadă asupra navelor iraniene luna trecută. Însă o evaluare a CIA a indicat că Iranul nu ar suferi presiuni economice chiar atât de severe din cauza blocadei americane asupra porturilor iraniene şi ar putea rezista timp de încă aproximativ patru luni, potrivit unui oficial american familiarizat cu problema.
Evaluarea ridică semne de întrebare cu privire la pârghia de influenţă a preşedintelui Donald Trump asupra Teheranului într-un conflict care a fost nepopular în rândul alegătorilor şi al aliaţilor SUA.
Un oficial de rang înalt al serviciilor de informaţii a calificat drept false „afirmaţiile” din analiza CIA, despre care a relatat iniţial The Washington Post.
