CCR a admis sesizarea ÎCCJ împotriva reducerii vechimii procurorilor DNA şi DIICOT

Dată publicare: 14-07-2021 13:40
Dată actualizare: 14-07-2021 13:43


justiție

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările privind transferul magistraţilor şi reducerea vechimii procurorilor de la DNA şi DIICOT.

UPDATE: Potrivit unor surse judiciare, CCR a admis sesizarea în legătură cu reducerea de la zece la şapte ani a vechimii pentru procurorii DNA şi DIICOT, iar în ceea ce priveşte principiul bicameralismului, instanţa constituţională a respins sesizarea instanţei supreme.

Zi importantă pentru justiție

 

Majorarea la 10 ani a vechimii a fost introdusă de PSD în perioada când era condus de Liviu Dragnea. Actuala coaliţie de guvernare a redus din nou la 7 ani vechimea necesară selecţiei în cadrul DNA şi DIICOT, dar măsura a fost atacată la CCR, înainte ca legea să fie promulgată, de către ÎCCJ, transmite News.ro

La finalul săptămânii trecute, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a avertizat că dacă CCR va admite sesizarea Înaltei Curţi, DNA şi DIICOT ”ar fi practic decimate”.

Şi tot la finalul săptămânii trecute, Parchetul general, DNA şi DIICOT au transmis Curţii Constituţionale memorii ”amicus curiae”, prin care subliniază că, din cauza creşterii de către PSD a vechimii de la 7 la 10 ani, deficitul de procurori la DNA şi DIICOT este de peste 40% şi solicită respingerea sesizării Curţii Supreme.

”Reparaţiile” aduse de majoritatea parlamentară la legile justiţiei

În martie anul acesta, parlamentarii USR PLUS au depus o propunere legislativă prin care aduceau o serie de ”reparaţii” la legile 303/2004 şi 304/2004 – două dintre legile justiţiei modificate de PSD, ALDE şi UDMR în legislatura trecută.

Modificările propuse de USR PLUS vizau:

- Eliminarea posibilităţii numirii fără concurs în funcţiile de procuror şi judecător (legea 303/2004);

- Reglementarea transferului judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la alta sau de la un parchet la altul (legea 303/2004);
- Reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul DNA şi DIICOT (legea 304/2004).

La finalul lunii mai, Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa USR PLUS, dar cu modificări majore faţă de proiectul iniţial: la propunerea deputatului PNL Ioan Cupşa, a fost eliminată scăderea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT. Practic, au fost eliminate toate modificările propuse la Legea 304/2004, chiar titlul legii fiind schimbat în ”lege pentru modificarea şi completarea legii 303/2004”. Iniţial, potrivit propunerii USR PLUS, titlul era ”lege pentru modificarea şi completarea legii 303/2004 şi a legii 304/2004”.

Rezultatul în Cameră a fost de 209 voturi ”pentru” (PNL, USR PLUS, AUR, UDMR şi minorităţi) şi 102 voturi ”împotrivă” (PSD).

Două zile mai târziu, iniţiativa ajunge la Senat, forul decizional în acest caz. Aici, proiectul a primit ”îmbunătăţiri” faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor, în sensul că au fost reintroduse modificările la legea 304 – adică reducerea vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT de la 10 la 7 ani. Autorii amendamentului: senatorii PNL şi USR PLUS. Cu alte cuvinte, în Cameră PNL a propus eliminarea reducerii vechimii, iar în Senat parlamentarii aceluiaşi partid au propus contrariul. Asta deşi ştiau că forma substanţial diferită adoptată de Senat faţă de forma votată în Cameră poate constitui un evident viciu de constituţionalitate, putând fi invocată încălcarea principiului bicameralismului. Ceea ce, în final, s-a şi întâmplat.

La finalul lunii iunie, cu două zile înainte de finalul sesiunii legislative, Senatul a adoptat modificările aduse ambelor legi – atât 303/2004, cât şi 304/2004 -, adică inclusiv reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT.

Rezultatul în Senat a fost de 75 de voturi ”pentru” (PNL, USR PLUS, UDMR şi AUR) şi 48 de voturi ”împotrivă” (PSD, un senator PNL şi unul AUR). 

Pe 30 iunie, la două zile de la adoptarea de către Senat a modificărilor aduse legilor justiţiei 303/2004 şi 304/2004, Înalta Curte a atacat legea la Curtea Constituţională.

Încălcarea bicameralismului, printre argumentele ÎCCJ

 

Unul dintre argumentele ÎCCJ a fost încălcarea principiului bicameralismului, adică faptul că, prin aceeaşi iniţiativă legislativă, în Cameră a fost modificată doar legea 303/2004 (eliminarea numirii fără concurs a judecătorilor şi procurorilor şi reglementarea transferului magistraţilor), pe când în Senat a fost modificată şi legea 304/2004 (reducerea vechimii de la 10 la 7 ani).

În sprijinul sesizării pe motivul încălcării principiului bicameralismului, Înalta Curte a citat din jurisprudenţa CCR, potrivit căreia ”modificările aduse formei adoptate de Camera de reflecţie trebuie să cuprindă o soluţie legislativă care păstrează concepţia de ansamblu a acesteia şi să fie adaptate în mod corespunzător, prin stabilirea unei soluţii legislative alternative / complementare care nu se abate de la forma adoptată de Camera de reflecţie”.

Practic, Înalta Curtea evidenţiază încălcarea de către Parlament a principiului bicameralismului prin faptul că în Camera Deputaţilor (camera de reflecţie) a fost modificată doar legea 303/2004, pe când în Senat au fost aduse modificări şi legii 304/2004, în cadrul aceleiaşi iniţiative legislative.

Însă, ÎCCJ aduce o serie de obiecţii şi pe fond împotriva reducerii vârstei de selecţie a procurorilor DNA şi DIICOT.

În principiu, judecătorii Înaltei Curţi critică faptul că la DNA şi la DIICOT ar putea ajunge procurori ”prea tineri”, pentru că în calculul vechimii de 7 ani este luată şi perioada de 2 ani în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie, adică formarea profesională în cadrul Institutul Naţional al Magistraturii (INM). Astfel, susţine ÎCCJ, ”noua vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror necesară pentru numirea în cadrul structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (adică DNA şi DIICOT – n. red.) este de 5 ani”.

Parchetul general, DNA şi DIICOT trag un semnal de alarmă

 

Vineri, 9 iulie, Parchetul general, pe de o parte, şi DNA şi DIICOT, pe de altă parte, au transmis Curţii Constituţionale memorii ”amicus curiae” prin care avertizează că admiterea sesizării ÎCCJ şi, implicit, respingerea legii privind reducerea vechimii de la 10 la 7 ani, ar conduce la permanentizarea deficitului de personal existent în prezent, ceea ce va avea efecte negative asupra luptei împotriva corupţiei la nivel înalt şi a combaterii criminalităţii organizate.

”În perioada 2017-2021 cele două instituţii (DNA şi DIICOT – n. red.) au întâmpinat dificultăţi în derularea activităţilor curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%. Menţinerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA şi DIICOT, în condiţiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalităţii organizate şi corupţiei la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului, asociate acestor tipuri de infracţiuni şi să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor asumate de autorităţile naţionale din perspectiva convenţiilor internaţionale împotriva corupţiei, strategiilor de combatere a criminalităţii organizate şi corupţiei la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate şi strategiei Uniunii Europene în materie de droguri”, se arată în memoriul transmis de DNA şi DIICOT Curţii Constituţionale.

”La momentul actual, deficitul de personal al DNA se menţine accentuat (grad de ocupare sub 70%, începând din februarie 2021). Procedurile de concurs derulate în anul 2020 au relevat că menţinerea condiţiei de 10 ani vechime nu asigură o bază de selecţie suficientă. Procedura de selecţie derogatorie pentru direcţiile specializate este reglementată de la începerea activităţii acestora, definirea competenţei materiale nefiind modificată substanţial. Efectuarea de către procuror a urmăririi penale în cauzele DNA şi DIICOT impune măsuri de ajustare în situaţia în care, în mod obiectiv, desfăşurarea activităţii ar fi serios afectată de cadrul organizatoric în vigoare la un moment dat. Prin urmare, statul de drept nu este incompatibil cu ocuparea unor posturi în cadrul Ministerului Public prin aplicarea unei reguli generale de vechime şi a unor reguli speciale derogatorii, pe cale de consecinţă nu poate fi vorba nici de încălcarea dispoziţiilor legii fundamentale”, a transmis, la rândul său, şi Parchetul general în memoriul adresat CCR.

Avertismentul ministrului Justiției

 

Într-o postare pe Facebook, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a atras atenţia asupra pericolului admiterii pe fond de către Curtea Constituţională a sesizării ÎCCJ împotriva reducerii vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT:

Lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate trebuie să continue în ritm accelerat.

Loviturile din ultimii ani, date inclusiv prin modificările legislative adoptate în legislatura trecută, constituie impedimente reale împotriva atingerii acestui scop.

Una dintre măsurile legislative solicitate în mod legitim de către DNA şi DIICOT a constituit-o scăderea vechimii pentru selecţia în cadrul DNA şi DIICOT de la 10 ani (varianta introdusă prin legile Iordache) la 7 ani. În felul acesta ar creşte baza de selecţie a procurorilor, astfel încât să poată fi rezolvate problemele grave de personal cu care se confruntă cele două structuri specializate de parchet.

Din păcate, propunerea legislativă solicitată de atâta vreme de către DNA şi DIICOT şi votată în parlament de actuala coaliţie a fost atacată la CCR, existând riscul compromiterii proiectului.

Mai mult decât atât, ar fi extrem de grav dacă analiza CCR s-ar extinde şi asupra altor aspecte, stabilind condiţii pentru recrutarea pentru DNA şi DIICOT care în prezent nu sunt prevăzute de lege. Într-o astfel de neagră variantă, cele două structuri specializate ar fi practic decimate.

Ministerul Justiţiei a redactat ample apărări faţă de această sesizare, spre a fi avute în vedere de către CCR la termenul din 14 iulie.

Salut luarea de poziţie a DNA, a DIICOT şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost tras un puternic semnal de alarmă şi s-a explicat public cât de necesar este proiectul de lege şi cât de grav ar fi ca sesizarea să fie admisă de CCR - situaţie în care lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate ar primi o grea lovitură.

Cred că în toate trebuie să existe măsură şi echilibru, cred că liniie roşii nu trebuie trecute, indiferent ce interese politice, ideologii şi convingeri are fiecare dintre noi. Ordinea de drept, bunăstarea, siguranţa şi viaţa românilor sunt mai presus decât orice.

Sursa: News.ro, StirilePROTV

Tags: ccr, procurori,


VIDEO PROTVPLUS.RO