Primul termen în dosarul "Mineriada", în care este judecat Ion Iliescu

×
Codul embed a fost copiat

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să înceapă marţi judecarea în cameră preliminară a dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

În acest dosar fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

Termenul de marţi al procesului se va desfăşura la sediul Curţii Militare de Apel Bucureşti.

La acest prim termen de cameră preliminară, un judecător va discuta măsuri şi excepţii în cadrul procesului, dezbaterile nefiind publice.

Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

Citește și
dosare mineriada ICCJ
Dosarul Mineriadei ar putea bloca activitatea Instantei Supreme. Sunt peste 400 de volume si cateva mii de martori

De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură şi al Universităţii din Bucureşti, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă.

Conform hotărârii luate de preşedintele CPUN, prim-ministrul, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de persoane din conducerea FSN, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonaţi de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.

Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi SRI.

Procurorii mai arată că forţele de ordine au făcut uz de armă cu muniţie de război, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane iar alte 3 fiind rănite, de asemenea, prin împuşcare.

Represiunea autorităţilor a continuat în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului şi alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii, imaginile cu actele de violenţă comise de mineri pe străzile oraşului fiind mediatizate în întreaga lume.

"Aceste evenimentele au fost urmarea actelor de diversiune şi manipulare a opiniei publice de către autorităţile statului reprezentate de către inculpaţi, care au prezentat manifestaţiile din Piaţa Universităţii într-un mod distorsionat şi au acreditat ideea că ele sunt determinate de o aşa-zisă 'rebeliune de tip legionar'. Manifestanţii care îşi exprimau opiniile politice au fost prezentaţi ca persoane cu ocupaţii infracţionale, 'elemente extremiste, reacţionare', fiind etichetaţi de preşedintele ales al României ca fiind 'golani'. Persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost duse cu forţa în cazărmi aparţinând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990", mai spun procurorii.

Fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.

Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 este compus din 413 volume iar rechizitoriul are 2.000 de file.

În timpul anchetei, au fost audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate şi 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citaţii.

Citește și...
Un deputat UDMR îi compară pe protestatari cu minerii din 1990
Un deputat UDMR îi compară pe protestatari cu minerii din 1990

Deputatul UDMR Marton Arpad i-a comparat pe protestatari cu minerii care au venit în Bucureşti în 1990

Dosarul Mineriadei ar putea bloca activitatea Instantei Supreme. Sunt peste 400 de volume si cateva mii de martori
Dosarul Mineriadei ar putea bloca activitatea Instantei Supreme. Sunt peste 400 de volume si cateva mii de martori

18 inculpati, 1300 de parti vatamate, si civile, aproape 600 de martori, dar si daune de milioane de euro - toate sunt cuprinse in dosarul Mineriadei din 13 - 15 iunie '90, ajuns miercuri la instanta suprema.

Ion Iliescu, Petre Roman si Miron Cozma au fost trimisi in judecata in Dosarul Mineriadei. Ce acuzatii li se aduc
Ion Iliescu, Petre Roman si Miron Cozma au fost trimisi in judecata in Dosarul Mineriadei. Ce acuzatii li se aduc

De 27 de ani au avut nevoie procurorii militari ca sa cerceteze evenimentele sangeroase din 13-15 iunie 1990 si sa ii trimita in judecata pe responsabili.

Recomandări
Vladimir Putin: „Până la urmă” va trebui să se ajungă la un acord care să pună capăt Războiului din Ucraina
Vladimir Putin: „Până la urmă” va trebui să se ajungă la un acord care să pună capăt Războiului din Ucraina

Un acord va fi necesar ”până la urmă”, pentru a se pune capăt Războiului rus din Ucraina, subliniază vineri preşedintele rus Vladimir Putin, care se îndoieşte însă de ”încrederea” pe care Moscova o poate avea, în opinia sa, în interlocutorii săi.

Protest la cel mai înalt nivel al României față de Austria. Ciucă și Bode se contrazic în declarații
Protest la cel mai înalt nivel al României față de Austria. Ciucă și Bode se contrazic în declarații

După ce Austria a blocat aderarea României la spaţiul Schengen, politicienii de la Bucureşti iau o măsură ieșită din comun.

CM 2022 | Croația - Brazilia | Seară de coșmar pentru sud-americani! Au fost eliminați la loviturile de departajare
CM 2022 | Croația - Brazilia | Seară de coșmar pentru sud-americani! Au fost eliminați la loviturile de departajare

CM 2022 | Croația - Brazilia | Seară de coșmar pentru sud-americani! Au fost eliminați la loviturile de departajare