Viorica Dăncilă a sesizat CCR cu privire la constituirea completurilor de judecată

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a declarat pentru News.ro că în cursul acestei zile va fi stabilit termenul la care va fi dezbătută sesizarea Executivului.

Demersul are loc în contextul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut nelegalitatea constituirii completurilor de cinci judecători de la instanţa supremă, iar în 8 octombrie este primul termen al apelului în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că sesizarea CCR de către Guvern pe tema constituirii completelor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a fost înaintată Curţii de către Parlament, pentru că ar fi existat interpretarea că "a fost făcută într-un interes propriu".

"Premierul are dreptul să facă acest lucru, este o dovadă a autorităţii pe care şi-o exercită. Nu cred că trebuie să găsim sau să căutăm alte explicaţii. Până la urmă, Executivul este cel care are are obligaţia de a respecta aplicarea legii împreună cu Justiţia. Şi dacă tocmai Justiţia refuză acest lucru, sigur că şi Executivul, cum a fost şi cazul Parlamentului, are posibilitatea să sesizeze CCR. Sunt convins că, dacă această sesizare ar fi fost făcută de Parlament, atunci aţi fi avut motive să spuneţi că ar fi fost făcută într-un interes propriu. Ca să nu aveţi acest motiv, a făcut prim-ministrul sesizarea (...) Din câte ştiu, există o problemă foarte serioasă legată de neaplicarea prevederilor din legea care a fost recent adoptată, neaplicarea prevederilor de către ÎCCJ. Suntem în faţa unui conflict constituţional între puterile statului şi este dreptul primului ministru să sesizeze CCR. Cred că este foarte corectă această abordare", a afirmat, la Senat, Tăriceanu.

Citește și

Liviu Dragnea, discuție cu Tudorel Toader despre completele de judecată de la ÎCCJ

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Întrebat despre o eventuală ”dedicaţie” a acestui demers, Tăriceanu a spus:

"Nu ştiu care e dedicaţia. Ce spune Opoziţia eu pot să ocolesc, dar o realitate nu poate fi ocolită, şi anume că prevederi legale sunt desconsiderate tocmai de ÎCCJ. Până la urmă, CCR va lua o decizie şi va spune cine are dreptate. Haideţi să vedem care va fi punctul de vedere al CCR".

Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis, în şedinţa din 4 septembrie, să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004 în privinţa reconfigurării completelor de cinci judecători.

În urmă cu o săptămână, președintele PSD Liviu Dragnea a declarat că a vorbit cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să facă demersuri în legătură cu desemnarea completelor de 5 judecători de la ICCJ.

Dragnea a spus că se urmăreşte să fie ”băgat la puşcărie” de un complet de la ICCJ făcut cu încălcarea legii. El s-a declarat convins că nu e vreo instanţă care să reziste la presiunile de condamnare a sa.

De asemenea, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a spus, vineri, că hotărârea de amânare a Colegiului Înaltei Curți, privind constituirea completelor, în cazul celor formate din cinci judecători, poate fi atacată în contencios administrativ sau constituțional de către cei interesați.

”Vă vorbesc ca jurist. Hotărârea Înaltei Curţi cred eu că poate fi atacă sub două aspecte. (...) Dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ, de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului - care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categoric ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului”, a explicat Toader, potrivit Agerpres.

El a spus că trebuie analizate argumentele de susţinere a nelegalităţii sau neconstituţionalităţii.

”Prin urmare sunt aceste două variante: pe calea Contenciosului administrativ şi pe calea Contenciosului Constituţional. Am fost 10 ani judecător la Curte. (...) Trebuie de văzut care e perspectiva de abordare, trebuie de văzut care sunt argumentele de susţinere a nelegalităţii, pe de o parte, sau a neconstituţionalităţii, pe de altă parte”, a arătat Toader.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5